”Veștile excelente” ale premierului Florin Cîțu vs datele INS. Ce înseamnă, de fapt, creșterile salariale
Creșterea salariului mediu cu 5,4% în martie față de februarie s-a datorat primelor de Paște și reluării activității mai multor companii și nu dezvoltării economice propriu-zise, precizează Institutul Național de Statistică (INS).
Explicațiile INS vin să tempereze entuziasmul premierului Florin Cîțu, care anunță vineri ”vești excelente pentru toți românii” pe pagina sa de Facebook.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
”Salariul mediu nominal CREȘTE semnificativ. Puterea de cumpărare a românilor CREȘTE semnificativ.
Pregătim economia pentru perioada post - pandemie.
Creșterea economică în 2021, de care vor beneficia toți românii, o să fie peste toate estimările de la începutul anului. Vă garantez.
INS: "Martie 2021 comparativ cu Martie 2020
▪ Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,7%
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum
▪ Indicele câştigului salarial real a fost 104,5% pentru luna martie 2021 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
▪ Indicele câştigului salarial real a fost 105,0% pentru luna martie 2021 faţă de luna precedentă", se arată în postarea premierului.
Însă, potrivit datelor INS, creșterea salariului mediu cu 5,2 % din luna martie față de februarie, care a făcut posibilă stabilirea statistică a unei majorări cu 7,7% față de martie 2020, nu a venit dintr-o creștere economică propriu-zisă, ci din primele de Paște, mai ales.
Cel mai mare salariu mediu, în IT
Explicațiile Institutului Național de Statistică referitoare la creșterea salariului mediu pot fi văzute AICI.
”În luna martie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării, activităţii anumitor agenţi economici, realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte)”, se arată în documentul INS.
Potrivit INS, în luna martie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.785 lei, cu 288 lei (+5,2%) mai mare decât în luna februarie 2021.
Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.547 lei, în creştere faţă de lună precedentă cu 182 lei (+5,4%).
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice)- 8.876 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurant- 1.751 lei.
De asemenea, comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,7%, mai spune INS.
INS: Acuratețea datelor statistice, afectată de restricțiile din pandemie
Conform INS, câştigul salarial mediu brut lunar se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaţilor.
INS atrage atenția că, în contextul situației cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice infra-anuale, operative, pot prezenta un grad de fiabilitate, acurateţe, completitudine şi comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăţilor apărute în urma aplicării măsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgență/alertă pe întreg teritoriul României.
Aceste dificultăţi au fost determinate, în principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unităţi economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituţiile cu atribuţii în domeniu, de suspendarea temporară a activităţii unui număr semnificativ de unităţi economico-sociale sau chiar de încetarea activităţii unora dintre acestea.
