Un proiect faraonic al lui Ceaușescu, reînviat după trei decenii. Doar primul lot al lucrărilor costă 200 de milioane de euro

62492130
Shutterstock

O parte a Canalului Siret-Dunăre, unul dintre proiectele faraonice gândute de Nicolae Ceaușescu, a fost scoasă la licitație după trei decenii de la abandonarea sa. Lotul de doar 23 de kilometri costă 200 de milioane de euro.

O parte a Canalului Siret-Bărăgan, cu o lungime totală de 198 km, a fost scoasă la licitație pentru proiectare, execuție, reabilitare zonelor deja realizate și amenajarea unor construcții hidrotehnice, de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), scrie Profit.

Primul lot are 23 de kilometri și costă 200 de milioane de euro, în condițiile în care 5,71 km au fost realizați la începutul anilor 90, dar au nevoie de reabilitare, în timp ce restul se află în diverse stadii de execuție. Primul lot face parte din Etapa I de execuție, cu o lungime de 51,7 km.

Lucrările se vor desfășura pe raza județului Vrancea, de la acumularea Călimănești și până în zona canalului de evacuare Șoimu. Lucrările vizate sunt reabilitarea tronsonului de canal finalizat și recepționat pe cei 5,71 km, reabilitarea tronsoanelor începute și nefinalizate, respectiv continuarea proiectării și a lucrărilor de execuție a canalului până la km 23+372. Aici sunt prevăzute realizările unor ample construcții hidrotehnice.

Avantajele canalului ar fi extrem de mari

Realizarea canalului ar aduce avantaje foarte mari. În primul rând, ar asigura apa pentru irigații în nordul și centrul Câmpiei Bărăgan, respectiv pe 518.000 ha în anii secetoși și pe 700.000 ha în anii medii. Pentru o mare parte din aceste suprafețe irigarea s-ar face gravitațional, fără consum de energie electrică pentru stațiile de pompare.

De asemenea, Canalul Siret - Bărăgan este inclus de Ministerul Transporturilor în lista „căilor navigabile interioare”, astfel încât canalul ar face posibil transportul naval de mărfuri între București și zona Focșani, Brăila, Galați.

Nu în ultimul rând, prin realizarea amenajărilor hidrografice incluse în proiect s-ar diminua riscurile inundațiilor. Execuția proiectului a fost aprobată în 1986, iar în 1987 s-a trecut la executarea lucrărilor adiacente care implicau devierea traseelor de conducte de gaz, linii de înaltă tensiune, drumuri naționale și linii telefonice, după care s-a trecut la execuția canalului, realizată pe un tronson de 5,7 km.

După 1990, proiectul Canalului Siret-Bărăgan a fost abandonat, ca multe alte investiții aflate în derulare în acel moment.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
Citește și...
Românii mănâncă mai puțină pâine, dar problema e calitatea. Ce trebuie să conțină produsele „originale”

Consumul de pâine a scăzut în România în ultimii cinci ani, dar nu cantitatea ar fi o problemă, ci calitatea, spun nutriționiștii. Multe sortimente au ingrediente cum ar fi zahăr, conservanți sau aditivi.

Românii abia mai fac față stresului de la locul de muncă: ”Totul pornește de la manageri”. Ce poate fi făcut

Cu responsabilități și sarcini suplimentare de rezolvat, unii angajați români abia mai fac față la locul de muncă.

Regiunea din România unde sunt cei mai mulți patroni. În mod surprinzător, nu este București-Ilfov

Cei mai mulți patroni din România sunt în regiunile Sud-Est, Sud-Vest și Vest, se arată în datele publice ale INS. Asta în condițiile în care în Sud-Vest sunt cei mai mulți lucrărori în agricultură, dar și cele mai puține persoane ocupate din România.

Recomandări
Dunărea a atins cel mai scăzut nivel din istorie. În locul apei de 2 metri adâncime, sunt plante de 2 metri înălțime

Din cauza secetei, Dunărea a atins un nou minim istoric, iar situația actuală depășește cel mai grav scenariu înregistrat în ultimii 40 de ani. 

Ce spun experții despre măsurile propuse de ministrul Educației după dezastrul PISA. ”Bă, mă leși?!”. Ce trebuie făcut

După rezultatele slabe înregistrate de elevii români la testele internaționale PISA, ministrul Educației vine cu primele măsuri. 

Cum ajung urșii să trăiască tot mai aproape de casele din România. Puii, crescuți tot mai des lângă oameni

Cercetătorii spun că ursoaicele învață de mici să își crească puii lângă sate și orașe.