UDMR ar fi obţinut de la PSD pragul de 10% pentru folosirea limbii minorităţilor. Romani, limbă administrativă în Capitală

Propunerea legislativă 10/2017 (vezi aici textul) a fost iniţiată în mai anul acesta de 30 de senatori şi deputaţi UDMR şi ar putea fi adoptată tacit dacă nu primeşte un vot nefavorabil în plen.Trimisă la Cameră, propunerea ar avea susţinerea ascunsă a PSD, acuză acum opoziţia.

Mai precis, este vorba de modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale (Legea 215/2001), astfel ca pragul de la care autorităţile locale trebuie să asigure folosirea limbii materne a unei minorităţi să scadă de la 20% din locuitori aparţinând respectivei minorităţi, cum este la ora actuală, la 10%.

În plus, autorităţile ar urma să aibă această obligaţie şi acolo unde „există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale”. Ceea ce, potrivit modificărilor propuse de UDMR, înseamnă 10.000 de cetăţeni din minoritatea respectivă unitățile administrativ cu peste 100.000 de locuitori, 2.000 la cele între 50.000 şi 100.000 şi 300 de de cetățeni n unitățile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este sub 10.000.

Concret, dacă legea va fi adoptată, în Capitală, unde la ultimul recensământ (2011 - potrivit proiectului UDMR, acesta va fio baza de calcul) s-au declarat 23.973 de persoane de etnie romă, limba romani va putea fi folosită oficial în toate instituţiile publice – nu însă şi maghiara, dat fiind că mai puţin de 3.500 de bucureşteni se declară etnici maghiari. Aceeaşi situaţi s-ar înregistra, de exemplu, în Târgovişte, Giurgiu sau Târgu Jiu, oraşe sub 100.000 de locuitori unde la recensământ mai mult de 2.000 de cetăţeni s-au declarat romi – deci limba romani ar trebui să fie folosită de autorităţile din Târgovişte, Giurgiu şi Târgiu Jiu alături de română. Orice formular sau document administrativ ar trebui deci tradus şi îm limba minorităţii respective, dacă legea este adoptată, ceea ce va însemna că autorităţile locale vor fi nevoite să angajeze vorbitori ai acestei limbi.

De asemenea, o altă modificare propusă de UDMR este ca autorităţile locale să poată „adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României și ale unității administrativ-teritoriale respective și alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorității naționale”.

Până acum, PSD s-a opus acestor modificări, dar Liviu Dragnea a admis, cu prilejul negocierii voturilor pentru moţiunea de cenzură împotriva guvernului Grindeanu, că există negocieri pe subiectul proporţiei de populaţie într-o comunitate începând de la care minorităţile pot folosi limba maternă în administraţie.

”Nu vindem Transilvania, nu vindem nicio bucată din ţară”, declara atunci Dragnea; neoficial, se spunea încă că social-democraţii ar fi fost de acord cu un prag de 15%. În plus, Uniunea a votat ulterior pentru cabinetul Tudose, deşi a exprimat unele rezerve.

În clipa de faţă, proiectul UDMR poate fi adoptat tacit dacă nu e respins la votul în plen până pe 16 octombrie. Şi asta pentru că s-a aprobat procedura de urgenţă solicitată de iniţiatorii săi iar Comisia de Muncă şi Protecţie Socială a Camerei a dat aviz favorabil pe 12 septembrie, cu majoritate de 4 voturi. Comisia este controlată de PSD 13 dintre cei 21 de membri ai săi fiind social-democraţi, în frunte cu preşedintele Adrian Solomon.

Oficial, ultima întâlnire între liderii PSD şi UDMR ar fi avut loc pe 7 septembrie. "Am discutat, mi-a spus despre discuţiile pe care le-au avut în UDMR în vară, înainte de sesiune - au decis unanim să continue colaborarea cu coaliţia majoritară", a spus Dragnea despre discuţia cu Kelemen Hunor.

Vicepreşedintele PNL Florin Roman acuză acum un „blat” între UDMR şi PSD pe tema modificării legii administraţiei locale. Liberalul ameninţă că va intra în greva foamei începând de luni „ca formă de protest extrem împotriva vânzării la bucată a țării”.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!