Aproape jumătate dintre români sunt la limita sărăciei. Tot mai mulți își iau și un al doilea loc de muncă
Sufocați de cheltuieli, tot mai mulți români își iau și un al doilea loc de muncă. Potrivit unui studiu comandat de o companie de recrutare, anul trecut, o persoană din cinci s-a confruntat cu sărăcia.
Traiul a devenit atât de greu pentru unii încât, ca să se reziste, apelează la organizații caritabile. Reprezentanții cantinelor sociale, ONG-urilor și ai băncilor de alimente confirmă că sunt asaltați de cereri.
Profesorul Cornel Dumitrașcu are 67 de ani și încă predă atât la stat, cât și la privat.
Cornel Dumitrașcu: „Așa consider că este bine să ne mai întregim salariile noastre de profesori, care nu sunt extraordinare”.
O platformă online, care pune față în față cererea cu oferta, arată că pensionarii și studenții sunt printre cei care au mare nevoie de un venit suplimentar, așa că vânează locuri de muncă cu și fără calificare.
Român: „Am o pensie nici mică, nici mare. Poate că mi-ar ajunge, dar mai fac și alte lucruri pentru că n-am stare, amenajări de clădiri”.
Un sondaj recent făcut de o firmă de recrutare arată că 44,5% dintre angajații participanți vor să își crească veniturile printr-un al doilea job. Trei din zece lucrează, simultan, de luni până vineri, în două părți. Pentru cei mai mulți, al doilea job generează o creștere a veniturilor lunare de 20% - 30%.
Ana Călugăru, directorul de comunicare a unei platforme de recrutare: „Mai mult de jumătate dintre respondenți spun că al doilea job este un domeniu total diferit și, în special, se orientează spre domenii care scot în piață joburi part-time, în primul rând retail, după care la zona de servicii: agenții de call-center. Îi vedem destul de des în domenii precum zona de entertainment: hostese, animatori pentru petreceri și, bineînțeles, zona de curierat: livratori, ride sharing”.
Potrivit datelor oficiale, 45% din populaţie s-ar fi aflat sub pragul sărăciei relative, dacă în anul 2022 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale. În mod evident, situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă.
Cei mai sărmani dintre români stau în sud-estul țării - 46,9%. Urmează cei din sud-vest - 44,7%.
Din ce în ce mai multe familii sunt în situația neplăcută în care salariile se termină, deși mai sunt încă multe zile din lună.
În aceste condiții, oamenii trebuie să aleagă între nevoile de bază. Numai în zona Clujului, de exemplu, numărul celor care cer de mâncare constant de la organizațiile caritabile a crescut cu zece mii într-un singur an.
Gabriel Sescu, președintele Federației Naționale a Băncilor de Alimente: „Dacă pe lângă doi părinți mai sunt și câte trei, patru copii, chiar dacă amândoi părinții au un venit, undeva, la mediul pe economie, le este din ce în ce mai greu. Le e greu pentru că prețurile alimentelor au crescut, le e greu pentru că puterea de cumpărare a scăzut în ultimii ani”.
Îngrijorătoare sunt și datele furnizate de un studiu World Vision, care arată că doi din zece copii spun că părinții le asigură rar sau chiar deloc mâncare suficientă.
