Tinerii români trăiesc în case supraaglomerate. Majoritatea nu au acasă o cameră a lor, și sunt nevoiți să o împartă

×
Publicitate

Aproape 60% dintre tinerii noştri n-au acasă o cameră doar a lor. Aceştia sunt nevoiți să o împartă cu frații, surorile sau chiar cu părinții până când părăsesc locuința, undeva în jurul vârstei de 27 de ani, conform Eurostat.

Traiul într-o casă supraaglomerată este dificil și le afectează performanțele, atrag atenția specialiștii.

Corina Constantin locuiește în Pitești, într-o garsonieră. Dar nu singură, ci împreună cu soțul și cei patru băieți ai lor. Seara, când se adună toți acasă, nu este ușor

Corina Constantin: „Aicea doarme celălalt de 20, cu băiețelul de 5 ani, iar acolo doarme băiatul ăsta al meu care v-am spus că nu are casă, mai stă și el la mine, cu încă un băiat de-al meu."

Aceeași situație a fost și în locuința Irinei Burghelea, din județul Brașov, până când copiii mai mari au plecat.

Irina Burghelea: „Opt persoane în 12 metri și jumătate. Foarte puțin loc pentru fiecare. Nu există să nu iasă certuri".

Potrivit statisticienilor, o gospodărie este supraaglomerată dacă nu poate asigura o cameră separată pentru fiecare adult sau cuplu, ori o cameră pentru cel mult doi copii de peste 12 ani, de același sex. În plus, orice casă trebuie să aibă o sufragerie, unde nu doarme nimeni.

Rata gospodăriilor supraaglomerate pentru tineri:

România - 59,4%

Bulgăria - 55,3%

Letonia - 54,8%

UE - 26%

Irlanda 4,4%

Cipru 4%

Malta 3,9%

Însă, aproape 60% dintre românii între 15 și 29 de ani trăiesc în locuințe supraaglomerate. Iar asta ne plasează în topul țărilor cu cele mai proaste cifre la acest capitol din Uniunea Europeană. Tot înghesuiți stau și tinerii din Bulgaria și Letonia. La capătul opus al clasamentului se află Malta, Cipru și Irlanda.

Suprapopularea locuințelor poate avea efecte asupra sănătății mintale și a capacității de muncă a locatarilor, spune sociologul Romulus Oprică.

Romulus Oprică, sociolog: „Mintea nu apucă să se odihnească și de aici pleacă o grămadă de alte probleme, tensiuni în familie".

Cei mai mulți tineri români împart camera cu frații.

Reporter: De la ce vă certați?

Adolescentă: „Haine, birou, că vrea una sau cealaltă".

Tânăr: „Am locuit împreună în cameră, cred că opt ani. Eu fiind mai mic și el fiind foarte dezordonat da, simțeam nevoia să am cameră."

Cu toate acestea, tinerii români pleacă târziu din casa părintească, la aproximativ 27 de ani, arată tot datele Eurostat. De regulă, pentru că nu-și permit să plătească o chirie.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Ivana Knoll a stârnit amuzamentul fanilor! Cum a ajuns croata să marcheze în poarta Angliei
FOTO Ivana Knoll a stârnit amuzamentul fanilor! Cum a ajuns croata să marcheze în poarta Angliei
Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Citește și...
România adopțiilor imposibile: Aproape 8.000 de copii își așteaptă o familie, dar cei mai mulți sunt considerați „prea mari”

Este ziua națională a adopției. Dacă părinţii care au trecut prin această etapă sărbătoresc cei care sunt în proces de adopție speră să aibă în curând acasă copilul mult dorit.

Programul de lucru de la 9 la 17 devine istorie pentru Gen Z. Ce înseamnă fenomenul „microshifting”

În lipsa unui birou fix, angajații din generația Z își organizează munca după propriul ritm. Fenomenul se numește „microshifting” și presupune un stil de viață în care jobul se adaptează omului și nu invers.

Un sat din Gorj și-a dublat populația pentru câteva zile. Sute de pasionați de rulote au participat la un festival

Un festival al celor care iubesc călătoriile cu rulota a strâns într-un sat din Gorj sute de participanți. 

Recomandări
Câți bani a strâns un român plătit cu salariul mediu în 18 ani de contribuții la Pilonul II. Din 2027 se schimbă regulile

Câștigurile românilor care au pensie privată obligatorie au ajuns în total la aproape 18 miliarde de euro, în cei 18 ani de când există Pilonul 2. 

Cine deține, de fapt, datoria României. Cui plătesc toți românii rate și dobânzi

Cu o datorie publică de aproape 62% din PIB, România depinde tot mai mult de finanțarea venită din partea investitorilor. Băncile, fondurile de pensii și investitorii străini se numără printre principalii creditori ai statului.

„Mi-a atins și sânii, m-a întrebat dacă am silicoane”. Mărturii ale pacientelor psihologului Ion Duvac

Mai multe femei îl acuză pe psihologul Ion Duvac de abuzuri sexuale. Polițiștii serviciului de investigații criminale din București l-au condus la audieri după ce i-au percheziționat casa și cabinetul.