Strainii ne cultiva pamantul. Poate asa se dezmeticesc si romanii
Cel putin 500.000 de hectare din pamantul arabil al tarii, cultivate de francezi, italieni si portughezi nu sunt in pericol sa ajunga buruieni. Oficialii anunta deja ca in unele judete suprafetele de parloage au scazut si cu 30%.
Agricultura romaneasca, paradox european
Taranii romani se intorc la stravechiul balegar. Nu au bani de chimicale
Pacat ca doar strainii vorbesc, deocamdata, de cifre de afaceri de milioane de euro. Oricum, sub presiunea noii situatii, tot mai multi agricultori ai nostri se dezmeticesc si vor si ei sa scoata profit din grau, porumb sau, mai nou, orez.
Prima orezarie din judetul Ialomita a fost amenajata manual de muncitori si detinuti inainte de 1989. De atunci, romanii nu s-au mai atins de ea. Pana in 2004, cand un investitor italian a descoperit-o si valorificat-o.
Roberto Concina se recomanda simplu: "orezicultor din tata-n fiu". Iubirea lui suprema: "Rizzotto con funghi". Intr-o pustietate doar de berze stiuta, Roberto Concina a gasit o comoara: 1.600 de hectare de pamant nelucrat. Cum in Italia nu mai avea loc sa se extinda, i-a adus aici pe "Selenio, Flipper, Ulise".
Cat timp vecinul sau Marin Spanu priveste apusul si nu pricepe de ce nu creste grau intr-o zona de orezarii, Roberto incaseaza un milion de euro pe an din aceste cereale. Cu echipamente performante a uniformizat terenul si mentine apa la un nivel constant de patru degete.
Asa a aflat si Marin ca o tehnologie care in Italia da orez mare si bun din '85 poate da roade si pe ogorul lui. Pe o suprafata de 100 de ori mai mica a cultivat orez, cu samanta si utilaje inchiriate de la italian. Aduna sapte tone la hectar, fata de cele 11 ale italianului.
20 de kilometri mai incolo, la Mihail Kogalniceanu, un francez implineste 18 ani de agricultura "palpitanta". A cumparat un pamant mai cleios si pe alocuri mai nisipos decat au fermierii din Tandarei, dar scoate o recolta aproape dubla: sase tone de grau la hectar si pana la 12 tone la porumb. Coordoneaza prin GPS doza de pesticide.
Pune in practica trucuri furate de la argentinieni. Anul acesta pe o suprafata mare de teren a cultivat porumb fara sa are deloc pamantul. In felul acesta, spune el, apa se mentine in sol.
Iata insa morala de la Ministerul Agriculturii: "Daca n-ai bani, nici destept nu poti sa fii"
.webp)
