Statul român a strâns atâtea datorii la foștii angajați Petrom că ar mai putea cumpăra un OMV Petrom, la valoarea de acum
Zecile de mii de foști angajați OMV Petrom nu vor primi prea curând nici acțiunile la care au dreptul. O nebuloasă de miliarde de euro, recunoscută indirect și de Ministerul de Finanțe.
Foștii angajați OMV Petrom nu vor primi în viitorul apropiat acțiunile la care aveau dreptul prin contractul de privatizare din 2004, dar nici despăgubirile aferente impuse încă din 2019 de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
O afacere care se rostogolește de peste 20 de ani într-o uluitoare nebuloasă de multe miliarde de euro.
Complexitatea incredibilă a cazului a fost recunoscută și de Ministerul Finanțelor pentru Știrile PROTV.ro, în completarea unui răspuns similar transmis anterior de Guvernul României și prezentat în articolul ”După mai bine de 20 de ani de la privatizare, foștii angajați ai Petrom încă nu și-au primit acțiunile promise”, publicat pe 18 septembrie 2025.
Într-o solicitare oficială transmisă de Știrile PROTV.ro către Executiv, am întrebat care este stadiul litigiului dintre Guvern și foștii angajați OMV Petrom pe subiectul pachetului de 8% din acțiuni pe care statul trebuia să le vândă oamenilor la prețul din momentul privatizării, în 2004.
Conform contractului de privatizare, angajații Petrom din perioada octombrie 1997- septembrie 2004 aveau dreptul să cumpere acțiuni la prețul 0,2165 lei/titlu. Peste 23.000 de salariați ai companiei petroliere se încadrau în această categorie.
Concluzia explicațiilor transmise de Guvern era următoarea: ”Până la soluționarea definitivă a litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată nu se poate derula procesul de vânzare de acțiuni”.
Spre surprinderea noastră, la ceva timp după publicarea articolului și a poziției Guvernului, am primit o serie de precizări și de la Ministerul Finanțelor.
Guvernul are de plătit foștilor angajați OMV Petrom peste 11 miliarde de euro doar din penalități
Potrivit acestuia, problema foștilor angajați OMV Petrom se află, într-adevăr, undeva pe holurile Palatului Victoria, dar nu la Guvern, propriu-zis, ci la Secretariatul General (SGG).
”Secretariatul General al Guvernului, care asigură reprezentarea Guvernului și a prim-ministrului în fața instanțelor judecătorești, trebuie să dețină informațiile cu privire la litigiul vizat de dumneavoastră”, a transmis Ministerul Finanțelor.
Problema s-a complicat și mai mult când a venit vorba despre bani.
Reamintim: Curtea Supremă a obligat în 2019 Guvernul României să emită o hotărâre pentru punerea în aplicare a dispozițiilor din anexa contractului de privatizare, respectiv de vânzarea de acțiuni OMV Petrom până la limita de 8% din capitalul social pe care statul îl deține în companie, la același preț cu care a vândut acțiunile la privatizare austriecilor de la OMV.
De asemenea, Înalta Curte a decis că foștii angajați OMV Petrom trebuie să primească, pe lângă acțiunile la care au dreptul, și penalități de câte 1.000 de lei pentru fiecare zi în care Guvernul nu emite respectiva hotărâre, de la data pronunțării definitive, respectiv 8 mai 2019.
Cifrele sunt deja amețitoare, și asta dacă ignorăm complet valoarea acțiunilor propriu-zise. Din mai 2019 până la momentul redactării acestui articol au trecut circa 2.400 de zile. La câte 1.000 de lei pe zi, pentru mai bine de 23.000 de oameni, rezultă penalități de peste 55.200.000.000 de lei, echivalentul a 11.000.000.000 de euro. Spre comparație, guvernul a estimat că anul acesta va plăti creditorilor României, în contul datoriei guvernamentale, circa 12 miliarde de euro.
Prin reducere la absurd, evident, România ar da pur și simplu faliment dacă ar plăti azi, integral, aceste despăgubiri către foștii angajați OMV Petrom.
Statul ar putea cumpăra azi încă un OMV Petrom cu datoriile adunate la foștii salariați Petrom
Statul a reușit să ajungă în situația de a mai putea cumpăra un Petrom din banii pe care a ajuns să-i datoreze doar din penalități foștilor angajați OMV Petrom.
Astăzi, acel 8% pe care statul s-a încăpățânat să nu-l dea din pachetul său de 20% deținut la OMV Petrom, ar însemna la valoarea nominală a acțiunilor undeva la 100 de milioane de euro.
În 2004, OMV a cumpărat Petrom cu 699 de milioane de euro. La momentul redactării acestui articol, OMV Petrom are o capitalizare de piață de – splendidă coincidență – 11 miliarde de euro. Exact valoarea penalităților pe care ar trebui să le achite foștilor angajați OMV Petrom pentru că nu le-a oferit spre vânzare cele 8% din acțiunile sale.
Colosala sumă s-a pierdut însă, odată cu acțiunile, răsfirată prin alte și alte dosare. Practic, la această dată, nu se mai poate nici măcar estima o valoare reală a pretențiilor, penalităților sau a plăților făcute. Toate, repetăm, pe fondul unei sentințe definitive și executorii a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Revenim cu răspunsul Ministerului de Finanțe la întrebarea noastră: ”Câți bani a plătit până acum statul foștilor angajați, care este valoarea despăgubirilor pe care statul trebuie să le achite, conform hotărârilor judecătorești”.
Ministerul spune următoarele:
”Trebuie reținut faptul că, potrivit dispozițiilor art. 435 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, ,,Hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi şi succesorii acestora”.
În aceste condiții, în situația în care într-un litigiu partea pârâtă obligată este Guvernul României, hotărârea judecătorească trebuie pusă în executare de această entitate.
Cele menționate anterior prezintă relevanță în legătură cu solicitarea petentului de a i se comunica plățile făcute de stat foștilor angajați OMV Petrom, respectiv valoarea despăgubirilor pe care statul trebuie să le achite.
Astfel, în situația în care Guvernul României ar fi fost obligat prin hotărâri judecătorești la plata unor sume de bani, Secretariatul General al Guvernului trebuie să cunoască stadiul punerii în executare a acestora, respectiv al efectuării plăților”.
Statul recunoaște existența datoriei către foștii angajați Petrom
Altfel spus: Guvernul trebuie să plătească dacă există o hotărâre judecătorească (da, există, și e definitivă și executorie – n.red.), dar Secretariatul General al Guvernului trebuie să știe, de fapt, cui și cât.
Ministerul Finanțelor recunoaște, practic, existența acestei fabuloase nebuloase de 11 miliarde de euro. Care putea fi și mai mare dacă ÎCCJ aproba și amenda de 20% din salariul minim brut pe zi pentru Guverm, după cum cerea un petent:
”Independent de cele menționate anterior, trebuie avut în vedere faptul că, din evidențele MF rezultă că, în anul 2022, la Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost înregistrat dosarul nr. 1442/2/2015, ce a avut ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Petro Active Investiments Company S.A., prin care, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Finanțelor, a solicitat instanței după cum urmează:
1. Fixarea sumei definitive datorate reclamantei cu titlu de penalități în temeiul art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 stabilită de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu autoritate de lucru judecat, la 1.000 lei pe zi de întârziere, de la data pronunțării și până la data executării efective;
2. Amendarea conducătorului autorității publice cu o sumă echivalentă cu 20% din salarialul minim brut pe economie pe zi de întârziere și până la executarea în natură a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004;
3. Obligarea Ministerului Finanțelor să includă în bugetul anual al Guvernului României suma stabilită de instanță, la petitul nr. 1 al cererii de chemare în judecată, reprezentând penalități;
4. Obligarea Ministerului Finanțelor să alimenteze contul aferent recuperării creanțelor deținute de terți împotriva Guvernului României;
5. În subsidiar, acordarea penalităților de întârziere în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta (care a depus o multitudine de contracte de cesiune încheiate între foști angajați ai OMV Petrom și aceasta) a invocat că demersul judiciar s-a datorat faptului că Guvernul României nu a pus în executare Decizia nr. 2370 din 08.05.2019 pronunțată în dosarul nr. 1442/2/2015, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal s-a pronunțat după cum urmează:
,,Obligă pârâtul Guvernul României să adopte o hotărâre de guvern pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 9 din anexa 1 a O.U.G. nr. 49/1997, astfel cum a fost modificată prin O.G. nr. 55/2003, în vederea vânzării de acţiuni ale OMV Petrom S.A., până la limita de 8% din capitalul social, la acelaşi preţ la care au fost vândute acţiunile în cadrul procesului de privatizare, sub sancţiunea unor penalităţi de 1.000 RON pe fiecare zi de întârziere de la data pronunţării prezentei decizii şi până la executarea obligaţiei”.
Ministerul Finanțelor, scos din majoritatea dosarelor
Și pentru că lucrurile complicate pot întotdeauna să devină și mai complicate, Ministerul Finanțelor ne transmite următoarele:
”În urma disjungerii capetelor de cerere nr. 2 și 5 din dosarul nr. 1442/2/2015 (înregistrat ulterior sub nr. 1442/2/2015*), au fost constituite mai multe dosare la secțiile de contencios administrativ și fiscal ale Curții de Apel București (2918/2/2022, 2919/2/2022, 2920/2/2022, 2921/2/2022, 2922/2/2022, 2923/2/2022, 2924/2/2022, 2925/2/2022, 2926/2/2022, 2927/2/2022, 2928/2/2022, 2929/2/2022, 2930/2/2022, 2931/2/2022 și 4642/2/2022).
După disjungere, reclamanta a solicitat introducerea în cauză a Prim-ministrului României, în virtutea calității sale de conducător al instituției publice (Guvernul României).
De asemenea, în aceste cauze au fost formulate cereri de intervenție de persoane care au avut calitatea de reclamanți în dosarul în care a fost pronunțată Decizia nr. 2370 din 08.05.2019.
În majoritatea dosarelor disjunse, Ministerul Finanțelor a fost scos din cauză pe cale administrativă, iar, în unul din aceste litigii, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor.
De asemenea, în dosarul nr. 1442/2/2015*, prin Încheierea din data de 28.05.2025, instanța Curții de Apel București a admis excepțiile invocate de Ministerul Finanțelor și a dispus scoaterea din cauză a acestei instituții.
Totodată, facem precizarea că, în litigiile în discuție, anterior scoaterii din cauză a Ministerului Finanțelor, reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a H.G. nr. 746/2022 pentru aprobarea cotei procentuale ce urmează a fi achiziționată de salariații Societății ”OMV Petrom” S.A. și momentul la care se va realiza achiziționarea acțiunilor de către aceștia, act administrativ al cărui inițiator a fost Ministerul Energiei (a se vedea) pagina de internet https://gov.ro/fisiere/subpagini_fisiere/NF_HG_746-2022.pdf.
Astfel, litigiile (aflate în primă instanță sau în calea de atac) continuă să se desfășoare între reclamanți și intervenienți, pe de o parte, și Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului și, respectiv, Prim-ministrul României, pe de altă parte”.
În traducere liberă: Ministerul Finanțelor, adică cel prin care statul român face plățile, a fost scos din mai multe dosare disjunse din speța uriașă a foștilor angajați OMV Petrom. Iar după ce acestea se vor termina vreodată, iar foștii angajați vor câștiga și de data aceasta, se va constata, firește, că a dispărut din peisaj tocmai „cel cu banii”.
7 instituții decidente implicate, fără nicio decizie
Privite dintr-o perspectivă mai degajată, toate seamănă cumva cu o creare de alibiuri. Nu de alta, dar răspunderea statului și-a mai adăugat un strat de blindaj juridic:
”În aceste condiții, apreciem că, din moment ce nu ați sesizat Ministerul Finanțelor cu solicitarea de a vi se comunica vreo informație de natura celor solicitate Cancelariei Prim-ministrului, în considerarea faptului că Ministerul Finanțelor nu deține informații actualizate în legătură cu stadiul litigiilor în discuție sau dacă Guvernul României / Secretariatul General al Guvernului / Prim-ministrul României au achitat sume de bani către foștii angajați OMV Petrom în baza unor hotărâri judecătorești, se impune ca Ministerul Finanțelor să aducă la cunoștința Cancelariei Prim-ministrului cele menționate mai sus și să restituie petiția, urmând ca informațiile să fie solicitate de la Secretariatul General al Guvernului - care, așa cum am arătat mai sus, în temeiul art. 3 alin. (1) pct. 13 din H.G. nr. 137/2020, asigură reprezentarea Guvernului României și a Prim-ministrului în fața instanțelor judecătorești – și comunicate ulterior petentului”.
Facem o scurtă recapitulare a instituțiilor de stat responsabile și implicate, așa cum au fost ele precizate până acum în răspunsurile pentru Știrile PROTV.ro: Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Ministerul de Finanțe, Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim-ministrului, Prim-ministrul.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: euro, angajati, guvernul româniei, actiuni, miliarde, ministerul finantelor, omv petrom, procese,
Dată publicare:
15-11-2025 07:10
