Peste 4 mil. de români lucrează în weekend. Tinerii din generația Z nu acceptă acest lucru

×
Publicitate

De voie, de nevoie, peste 4 milioane de români lucrează în weekend. Statisticile arată că în mare parte cei care îşi sacrifică zilele libere pentru nişte bani în plus au între 35 şi 44 de ani.

La polul opus îi întâlnim pe tinerii din generaţia Z, creativi şi individualişti. Ei nu acceptă să lucreze sâmbătă şi duminică, preţuiesc timpul liber şi pleacă destul de uşor de la un job la altul, când nu le convine ceva.

La 25 de ani, Constantin este doctorand la ASE. Şi-ar dori un loc de muncă, dar nu este dispus să facă prea multe sacrificii.

Constantin Tănăsescu, doctorand: „Din punctul meu de vedere 8 ore e ok, dar nu în weekend, adică prefer în timpul săptămânii, iar weekendul să fie pentru activităţile pe care mie îmi place să le fac. Ai o familie acasă unde trebuie să ajungi, ai o prietenă cu care trebuie să ieşi în oraş, nu poţi să stai numai la birou."

În zilele de sâmbătă, în România, lucrează aproximativ 4,2 milioane oameni, iar cei mai mulţi au între 35 şi 44 de ani. Pe locul doi se situează cei din categoria de vârsta 45-54 de ani.

De remarcat este însă faptul că numărul persoanelor care au peste 55 de ani şi lucrează în weekend este mai mare decât al celor care au sub 24 de ani.

Vorbim aici despre tinerii din generaţia Z, care nu au împlinit încă 25 de ani. Specialiştii în domeniu spun că aceştia sunt deschişi spre creativitate, către domenii de actualitate, dar dacă nu le convine ceva, îşi dau rapid demisia.

Leonard Rizoiu, specialist HR:11 luni este media în care un digital doreşte să fie în acelaşi rol. Salariul este foarte important, îşi doresc să fie independenţi, liberi, să trăiască o viaţă cu city-breakuri, să iasă în oraş să mănânce, încă de la interviuri nouă ne spun că dacă se presupune muncă în weekend sau un volum de weekend, încât să nu se încadreze în program, mai bine nu."

Silvia Luican, sociolog: „Petru cei mai maturi, echilibrul viaţa munca este mai greu de obţinut, dar pentru tinerii din generaţia Z, oarecum asta se obține organic. Poate că noi ar trebui să ne adaptăm acestui stil de muncă şi să înţelegem că astfel de sacrificii, orele suplimentare, transpiraţia de la locul de muncă sunt lucruri pe care ei le privesc cu scepticism şi nu le înţeleg atât de bine utilitatea."

La polul opus se află generaţia Y, adică cei care au mai mult de 25 de ani. Este şi cazul lui Romeo. Ospătar de profesie, cu o experienţă de 19 ani în spate.

Romeo Genetu, ospătar: „Lucrăm şi sâmbătă şi duminică, depinde când este nevoie şi în funcţie de program. Sunt nişte ore suplimentare care sunt plătite şi sunt bine-venite. E un venit care te ajută pe lună."

În România, durata timpului de muncă ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită la peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media calculată pe o perioadă de 4 luni să nu depăşească 48 de ore.

În ţări precum Danemarca sau Italia, însă, nu se lucrează, în medie, mai mult de 39 de ore pe săptămână, potrivit Eurostat.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Camila Giorgi, decizie de ultim moment! A îngrijorat pe toată lumea cu dispariția sa desprinsă din ”Dosarele X”
GALERIE FOTO Camila Giorgi, decizie de ultim moment! A îngrijorat pe toată lumea cu dispariția sa desprinsă din ”Dosarele X”
Citește și...
Românii consumă cantități mari de mezeluri în fiecare lună. Medicii trag un semnal de alarmă

O jumătate de kilogram de cârnați, un baton de salam și zece felii de parizer și șuncă intră lunar în meniul românilor. 

Ieșirea PSD de la guvernare a scos 305 lei din buzunarele proaspeților pensionari. Situație delicată la Pilonul 2 de pensii

Criza politică și războiul din Golf își pun amprenta asupra banilor pe care românii îi strâng pentru bătrânețe. În doar 2 zile, sumele strânse în Pilonul 2 de pensii, cel la care contribuie 8,5 milioane de oameni, s-au redus cu 2 miliarde de lei. 

Bolojan: ”Nu va scădea niciun salariu în sectorul public”. Cât la sută din PIB-ul țării se cheltuie pe angajații de la stat

Niciun salariu din sectorul public nu va scădea prin legea salarizării unitare propusă de premierul Ilie Bolojan, iar cei care depășesc grila stabilită vor rămâne la acea sumă până când vor fi ajunși din urmă de ceilalți angajați.

Recomandări
Ce noutăți aduce noua lege a salarizării la bugetari. Cea mai mică și cea mai mare leafă

În absența celor de la PSD de la guvernare, premierul Ilie Bolojan pregătește trei reforme urgente. Noua lege a salarizării bugetare elimină indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare, în timp ce angajații care performează vor fi premiați

UE schimbă regulile. Telefoanele cu baterii detașabile revin din 2027

Uniunea Europeană pregătește reguli care ar putea readuce bateriile detașabile la smartphone-uri din 2027. 

Exemple de salarii bugetare pe noua lege-cadru. Cât vor câștiga profesorii, magistrații și militarii

Guvernul a elaborat o primă formă a legii salarizării din sistemul bugetar. În forma actuală, aceasta stabilește cum ar putea fi calculate salariile angajaților la stat. Până când ar putea fi pus în dezbatere publică, proiectul ar putea suferi modificări.