Sportivii de performanță din România, susținuți cu bani de la părinți și cu promisiuni de la stat

Sute de consilieri, referenţi, experţi, contabili şi inspectori lucrează în instituţiile subordonate ministerului Tineretului şi Sportului ca să menţină o activitate firavă și subfinanțată. Li se adaugă alte sute de paznici şi muncitori care îngrijesc bazele sportive scorojite, taberele şi centrele de tineret abandonate. În tot acest timp, tinerii sportivi sunt susţinuţi cu greu de părinţi.

În sediul Direcţiei judeţene de sport şi tineret Braşov, la ora 15 singurul angajat prezent în sediu este consilier superior pe probleme de sport.

Reporter: - Avem un sigur om prezent aici?
Mircea Zugravu, consilier superior DJST Braşov: - Da!
Reporter: - Și restul?
Mircea Zugravu: - Colegii sunt plecați.

Omul ne arată birourile goale, unde conform organigramei, la centru lucrează 9 angajaţi: trei consilieri pentru sport, doi pentru tineret, doi contabili, un inspector de resurse umane şi doi specialişti în achiziţii publice.

Citește și

200 de atleți din întreaga lume s-au luat la întrecere într-o cursă clasică pe verticală

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Ioana Bran, ministrul Tineretului şi Sportului le găseşte scuze.

”Este posibil să fi fost cereri de concediu, până când nu văd realmente despre ce este vorba. Poate a fost un eveniment, poate direcţia a avut un eveniment în altă parte”, spune Ioana Bran, ministrul Tineretului și Sportului.

Conducerea Direcţiei spune că angajaţii erau implicaţi în activităţi pe teren pentru tineri sau la o bază sportivă unde se spărsese o conductă şi doar unul era în concediu.

Direcţiile judeţene de tineret ar trebui să coordoneze programe destinate tinerilor. Însă cea din Braşov, de pildă, se laudă ca una dintre cele mai importante activităţi este colaborarea cu organizaţiile non-guvernamentale cărora le-a pus la dispoziţie un spaţiu.

La o altă instituţie subordonată ministerului Tineretului, Clubul Sportiv Municipal Braşov, conform organigramei sunt 10 antrenori şi 10 angajaţi în aparatul administrativ şi de conducere.

Pe antrenori i-am găsit după-amiază la treabă cu sălile pline de copii. Plătiţi cu maximum 2.000 de lei în mână, ne mărturisesc cu amărăciune că cine vrea să facă sport, mai ales de performanţă, în România trebuie să vină cu bani de acasă.

De exemplu, "scrima" de la Braşov a primit 8.000 de lei, buget pentru tot anul.

Marius Gălățeanu, antrenor de sabie CSM Brașov: Mi-au mai rămas 3.000, din care trebuie să acopăr Cupa României, Campionatul Naţional de Tineret.
Reporter: Și dacă se termină banii în martie, ce faceţi cu sportivii?
Marius Gălățeanu: Încercăm să găsim sponsori sau, dacă nu, părinţii sunt principalul sponsor. În cea mai mare parte, banii vin de acolo.

Rareş Ailincă e multiplu campion naţional şi vice campion european la sabie. Fără banii părinţilor, sportivul n-ar fi ajuns la această performanţă.

”Dacă n-am fi putut noi, părinţii... O deplasare în Polonia ne-a costat în jur de 300-400 euro. Clubul a contribuit la undele deplasări şi competiţii interne”, susține Cezar Ailincă, tatăl sportivului.

Gheorghe Florea, antrenor de box, are tineri dornici de performanţă, însă are o problemă.

Reporter:  Unde e ringul dumneavoastră?
Gheorghe Florea: - E în magazie!
Reporter:  Şi n-aveţi unde să-l montaţi?
Gheorghe Florea: - N-am unde, dacă îl montez aici blochez toată sala asta! E ca la fotbal fără minge sau tenis fără rachetă. Când te duci cu el la turnee şi îl urci direct pe ring, el se sperie.

Fosta patinatoare de mare performanță Mihaela Dascălu, acum directoarea Clubulului Sportiv Braşov, recunoaşte situaţia absurdă din acest domeniu: organigramă stufoasă şi buget sărac, ambele impuse de minister.

”Eu constat cu stupoare că am secţii la care nu mi s-a alocat niciun leu, am secții cu rezultate bune care au mai puţini bani decât secţii cu rezultate mai puţin bune. Eu sunt pusă în situaţia în care nu pot să îmi acopăr calendarul competiţional pe secţiile cu rezultate mai bune”, explică Mihaela Dascălu.

În Argeş, cei 41 de angajaţi ai Direcţiei de Tineret au în grijă şi centrele de agrement. ”Din cinci doar trei nu sunt funcționale”, susține Adrian Bughiu director adjunct DJTS Argeş.

Situaţia cea mai gravă este la centrul de agrement din Valea Mare, unde s-a desfiinţat şi ultimul post, cel de paznic. Fostul centru de agrement funcţiona într-o clădire de patrimoniu, un conac superb, construit în 1921, care acum zace în ruină. Ministerul nu alocă nici bani pentru renovare, dar nici nu cedează clădirea.

O altă instituţie a Ministerului Tineretului şi Sportului este casa de cultură a Studenţilor. La Piteşti, reprezentanţii ei se pregătesc de sărbătoare iubirii.

Şi aici 12 angajaţi se chinuiesc să cheltuiască 6000 de lei pe lună, cât este bugetul alocat pentru activităţi culturale.

În faţa acestei situaţii, în care angajaţii vin sau nu la muncă şi nu sunt bani pentru toate sporturile, ministrul dă vina pe ”comunicarea proastă" şi vine cu îndemnuri măreţe.

”Principalele obiective sunt cele din programul de guvernare, care sunt cunoscute. Sunt proiecte care sunt în derulare şi poate nu sunt suficient de cunoscute, nu sunt comunicate aşa cum ar trebui să fie, dar acest lucru intenţionez să-l modific. Intenţionez ca sportul de masă să capete o altă dimensiune, deoarece prin sportul de masă consider că putem să avem şi o generaţie mai sănătoasă”, explică noul ministru al Tineretului și Sportului, Ioana Bran.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl