Rosiile din seminte romanesti, tot mai cautate de romani. Cum s-au adaptat cultivatorii cererii
Satui de rosiile fara gust si vinetele ca de plastic, tot mai multi romani vor ca atunci cand isi fac o salata de vara sa simta iar gustul si parfumul copilariei.
Cultivatorii se adapteaza cererii si incep sa dea la o parte soiurile bulgaresti sau olandeze.
In aceste conditii, institutele de cercetare au vandut anul acesta toate semintele de pe stoc.
In comuna Vidra, fermierii povestesc ca atunci cand isi duc marfa la piata, oamenii le cer tot mai des rosii din seminte romanesti. Multa vreme au renuntat sa le mai cultive pentru ca nu sunt spornice.
"E un soi preluat de la batrani. Rosii grase se mai numesc, rosii tiganesti in anumite zone, asemanator cu inima de bou. Sunt niste rosii foarte gustoase, parfumate", spune un fermier.
La cateva case distanta, un alt fermier se lauda cu tomate galbene. Desi par necoapte, sunt gustoase, parfumate si contin zahar doar cat e cazul.
Aproape la fel de vechi, de gustoase si de cautate sunt si rosiile siriana, viorica, buzau sau carolina. Si vinetele traditionale castiga teritoriu. Soiurile apreciate au nume de fete: Luiza, Andra, Contesa, Daniela si Belona. Iar ardeii vechi si laudati sunt Barsan, galben superior si potop.
Chiar daca toate semintele traditionale, produse in centrele de cercetare, sunt aproape vandute pentru anul 2013, cele mai multe dintre legumele mancate zilnic de romani au la baza seminte de import.
Din cauza schimbarilor de clima, cercetatorii incearca sa obtina cat mai multe soiuri romanesti de legume, care sa reziste in special la seceta si temperaturi ridicate. Primele teste s-au facut pe tomate si pe morcovi.
Doar 2% din suprafata agricola este irigata.
Specialistii institutelor de cercetare sustin ca in urmatorii zece ani vor vinde de 5 ori mai multe seminte traditionale decat in prezent.
Etichete: legume,
Dată publicare:
.webp)
