Romania, te iubesc! 1996-2000: Mineriade si Papa in Romania
Dupa sase ani de guvernare de stanga, Romania se pregatea, la mijlocul anilor '90 sa vireze spre dreapta. O schimbare pe care multi au asteptat-o ca pe o salvare, dar care nu ne-a dus, in final, acolo unde speram.
Intre 1996 si 2000, tara a cunoscut o serie intreaga de dezastre naturale si scandaluri, devalorizari ale leului si mineriade.
La sfarsitul anului 95 aparuse insa ProTV si intreaga tara urmarea altfel la televizor, evenimentele din tara. In aceeasi perioada despre care vorbim, am trecut si printr-un moment spiritual exceptional: prima vizita a unui suveran pontif, intr-un stat ortodox: Papa Ioan Paul al II-lea, la Bucuresti.
1996
Pentru romani, 1996 a inceput tragic. Tara se confrunta cu inundatii grave.
Si tot la inceput de an '96, se scrie deznodamantul cazului Roxana Calin: doctorita primeste 20 de ani de temnita pentru ca a macelarit-o pe amanta sotului ei.
In acel an, romanii descopera ingroziti ca in tara au inceput sa apara asasinatele la comanda: cazul Bassam este o premiera in Romania post decembrista. Libanezul, patronul bogat al unui club bucurestean faimos, un om care pana atunci paruse de neatins, este gasit de o camerista, asasinat intr-o camera de hotel.
Stupefactia provocata de cazul Bassam avea in scurt timp sa fie depasita de o grozavie si mai mare. Un soldat, un copil aproape, dezerteaza din unitate. Nu cu mainile goale, ci cu un automat Kalashnikov. Doi politisti il gasesc, dar cad secerati de rafale trase de Cotea. Se intampla in plin Bucuresti. Si tot in plin Bucuresti, un soldat nevinovat, aflat in permisie, murea in acele zile de cautare furibunda, impuscat de un politist care il confundase cu dezertorul Cotea.
Laurentiu Cotea avea sa fie prins in cele din urma, la periferia Bucurestiului. Cu cateva minute inainte ca ofiterii sa puna mana pe el, reporterul PROTV Carmen Tanasescu a ajuns langa el. Cotea incercase sa se sinucida, dar fara succes.
Dupa ani de stat sub obroc, romanii visau la strainatate si la viata mai buna de acolo. Cum vizele pentru Occident erau inca un vis frumos, calea era una singura spre taramul fagaduintei: emigrarea ilegala. Si odata cu ea, dramele romanilor care piereau inainte sa-si vada visul cu ochii. Trei romani care calatoreau clandestin la bordul vaporului au fost aruncati in mijlocul marii, de capitanul vasului. Al patrulea a fost salvat si ascuns de marinarii filipinezi care l-au denuntat pe seful navei, odata ajunsi in Halifax, Canada. Cazul, prezentat romanilor de ProTv, a starnit o mare emotie la vremea respectiva.
Si tot cu Pro TV, romanii descopereau in '96 ca pot, in acelasi timp sa rada, dar si sa castige bani. Incepute ca emisiuni de divertisment, show-urile "Ora 7 Buna dimineata" si "Te uiti si castigi", cu Florin Calinescu, au dovedit in scurt timp ca ProTV este mai mult decit o televiziune: un fenomen social.
In timp ce Tatulici spunea in 1996 "Desteapta-te Romane!", iar Albulescu intalnea "Romani fericiti", tara se pregatea inca o data de alegeri. Si ne pregateam nu numai pentru alegerile prezidentiale care aveau sa aduca pentru prima data in Romania ultimilor 50 de ani un presedinte si o guvernare de dreapta, ci ne pregateam si de alegeri locale. In iunie, tenismenul Ilie Nastase si sindicalistul Victor Ciorbea se bateau pentru Bucuresti, iar in tara fierberea era la fel de mare.
In 96, vocabularul ni se imbogateste cu o noua sintagma: beizadeaua capitalista. La aproape 7 ani de la revolutie, Romania descopera ca desi vremurile se schimbasera, vechile naravuri deprinse in vremuri comuniste ramaneau bine infipte in mentalitatea mai marilor zilei.
Cei doi copii ai prefectului de Dolj, Alina si Costi Raducanoiu erau arestati pentru un scandal intr-un club din Craiova. Intr-o alta instanta, asasinii lui Ioan Luchian Mihalea erau condamnati la inchisoare pe viata.
Luna august 1996 avea sa le aduca romanilor o veste buna. Demult pierduta Clauza a Natiunii celei mai Favorizate, ne era acordata din nou de americani. Bill Clinton era presedinte al Statelor Unite.
O luna mai tarziu, Nicu Ceausescu, fiul cel mare al sotilor Nicolae si Elena Ceausescu murea la Viena, in urma unei hemoragii esofagiene. Avea ciroza si hepatita C. 5.000 de persoane l-au condus pe ultimul drum, la cimitirul Ghencea.
In noiembrie '96, un adevarat cutremur schimba fata politicii romanesti. Pe 3 noiembrie, Conventia Democrata invingea atotputernicul PDSR, iar doua saptamani mai tarziu, Emil Constantinescu, punea punct primei perioade in care Ion Iliescu condusese tara.
Cata vreme CDR-ul si Emil Constantinescu cautau cei 15.000 de specialisti, promisi electoratului, romanii se relaxau dupa alegeri cu Cartea postala PRO TV si se pregateau pentru iarna cu caciula Pro TV. Venea Revelionul si, odata cu el, alt premiu, pregatit cu manutele astea doua de Florin Calinescu. Un miliard de lei, adica 250.000 de dolari, pe atunci.
1997
1997 n-a venit cu prea multe motive de bucurie. '96 se terminase cu alegeri, cu o alta garnitura politica la putere si cu multe sperante. Insa economia gafaia. Leul s-a devalorizat intr-o luna cat in sase ale anului precedent. Guvernul se zbatea sa semneze un acord salvator cu FMI si sa se imprumute.
Criza era adanca, iar noi, romanii aveam s-o aflam mult mai tarziu, cand Emil Constantinescu isi incheia mandatul si recunostea in sfarsit ca Romania era cat pe ce sa intre in incapacitate de plata, adica sa dea faliment.
Deja cunoscutul si temutul Miron Cozma, lider al minerilor din Valea Jiului era arestat la inceputul lui '97 pentru mineriada din septembrie 1991. Se lasa cu proteste in Vale, dar nimic nu anunta amploarea mineriadelor.
Tot in 1997, 3.000 de detinuti de la Jilava intra in greva foamei: vor gratieri si nu-s multumiti ca puscariile sunt ticsite, pana la a deveni irespirabile. Trupele speciale, intra in forta si pun capat revoltei.
"Ora 7! Buna dimineata" face pui in 1997, la Pro TV si apare Chestiunea zilei. O pastila de cateva minute inaintea Stirilor Pro TV, care face deliciul romanilor, devine o legenda micului ecran si mai descreteste fruntile oamenilor, care numai bine n-o duceau.
Din nefericire, cazul bolnavului Nica, devine in 1997 emblema sistemului medical romanesc, aflat in aceeasi agonie ca si economia. Un bolnav cronic este purtat, cu ambulanta, o noapte intreaga intre spitale si lasat in cele din urma sa moara, afara, sprijinit de un gard, cu o perfuzie in vena.
Iunie 1997 este la un pas sa le aduca romanilor o noua mineriada. Cu liderul Cozma in puscarie, nemultumiti de traiul din Vale si de salariile mici, ortacii se revolta si ameninta ca vin in Capitala.
Minerii nu au mai ajuns la Bucuresti, insa in Vale urmeaza disponibilizarile si salariile compensatorii. Valea Jiului devine singurul loc de pe pamant unde un apartament la bloc se da contra unei lazi de bere, in euforia generala a milioanelor cu care minerii se trezesc in buzunare.
Cu buzunarele goale, dar plini de speranta, romanii se uita la jumatatea anului 1997, catre Madrid. Asteptau cu sufletul la gura summitul NATO. Intram sau nu? In definitiv ii asteptam pe americani de 50 de ani.
Stirile Pro TV parasesc studioul din Pache Protopopescu si se muta la Madrid, iar curtea o cedeaza campaniei ProNATO si romanilor care depun cartile postale, sa castige un miliard de lei.
Nu intram noi in NATO, dar un roman pleaca acasa cu miliardul ProTV-ului in buzunar, in timp ce un american se pregateste sa vina la Bucuresti. Americanul acela se numeste Bill Clinton si la vremea aceea era presedintele Americii.
Era primul presedinte american in functie, dupa Nixon, care calca pamantul Romaniei. Nu ne-a promis nimic, dar dupa 5 ani, Romania avea sa intre in NATO.
La sfarsitul lui august 1997, lumea intreaga este in stare de soc. Printesa Diana de Wales, printesa inimilor, Lady Di a murit intr-o clipa, intr-un cumplit accident de circulatie la Paris. Conspiratie, crima, accident banal, nu s-a gasit nici pana astazi un raspuns care sa fie acceptat de toata lumea.
In decembrie, romanii se pregateau sa incheie inca un an de libertate si de un nou revelion cu ProTV.
Divertis incerca sa le insufle romanilor optimism pentru anul 1998, de la care toata lumea avea sperante mai mari.
1998
Una calda, doua reci. Asa arata 1998 in primele luni. Cald, pentru ca desi e iarna, romanii pot in sfarsit sa cumpere cata valuta poftesc nu o suma fixa, doar cu pasaportul. Si doua reci, pentru ca leul se prabuseste, iar alianta aflata la putere, incepe sa se sfarame.
Incep scandalurile, PD-ul isi face deja bagajele si premierul Ciorbea se indreapta spre iesirea din guvern.
La 8 ani de la revolutie, Romania se zbate in saracie si tara intra intr-o spirala a scumpirilor. Un singur pret corect era pe piata: la Pro TV.
In Kosovo era zvon de razboi - un fel de preambul la ceea ce avea sa fie sangerosul conflict din 1999. Sarbii si albanezii stau pe un butoi cu pulbere. In tara, criza politica se adanceste.
In urma scandalurilor nesfarsite, Emil Constantinescu ne aduce un nou premier: Radu Vasile, care renunta si la ghiul si la unghia mare de la degetul mic, odata ajuns sa ia fraiele la Palatul Victoria.
In plina lupta pentru aderarea la NATO, aflam in 1998, ca pe aeroportul militar Otopeni, se mai intampla si altele: cum ar fi contrabanda cu tigari, aduse cu ditamai avionul. Si mai aflam ceva: odata cu izbucnirea scandalului Tigareta II, apar numele unor importanti oameni ai sistemului si o noua vedeta, colonelul SPP Gheorge Trutulescu.
Ca sa fie atmosfera mai senina dupa atatea scandaluri si dezvaluiri, Florin Calinescu aduce "Pache si Prietenie", un altfel de politician din altfel vremuri, mai bune, parca.
Daruiesti si Castigi, merge mai departe, incercand sa aduca un pic din spiritul sarbatorilor de iarna si celor loviti de soarta.
Un mesaj de speranta vine si din partea noastra.
Un an pana la intrarea in noul mileniu. In 1999, romanii au deja experienta a zece ani de libertate si democratie. Parea ca le vazusera pe toate. Nu suficient insa, dupa cum s-a demonstrat.
1999
Minerii din Valea Jiului intra in greva generala la patru zile dupa Revelion. In doua saptamani, atmosfera se incinge atat de tare in Vale, incat Vulcanul este pe cale sa explodeze. Totusi, nimeni nu se astepta la ce avea sa vina.
Bataie in direct. Asta se intampla la ProTV in dimineata zilei in care minerii au plecat spre Bucuresti. Mai facusera asta in cateva randuri, numai ca acum lucrurile aveau sa iasa urat.
In doua zile, ortacii condusi de Cozma ies din defileu si nu se mai opresc pana la Targu Jiu.
Degeaba fusesera duse negocieri, degeaba parlamentul fierbea la Bucuresti. Dintr-o data, Valea Jiului nu mai parea asa departe.
Tavalugul minerilor inainteaza spre Ramnicu Valcea, iar la Costesti, 1.500 de politisti si jandarmi sunt luati ostatici. Cel putin un ofiter de rang inalt al Ministerului de Interne fuge din dispozitiv. Se vorbeste de tradare si circula zvonuri despre o lovitura de stat.
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii se intruneste si presedintele instituie starea de urgenta conditionata pe intreg teritoriul Romaniei.
In timp ce armata maseaza tancuri pe autostrada Bucuresti-Pitesti si la Ramnicu Valcea se aprinde butoiul cu pulbere, primul ministru vine la negocieri cu Cozma, la manastirea Cozia.
Un acord, prin care minerii primesc promisiuni pentru o viata mai buna, pune capat mineriadei, care a inspaimantat toata Europa.
Cine spera ca apele s-au linistit in Vale, dupa Pacea de la Cozia se insela. In februarie, Cozma este condamnat la 18 ani de inchisoare pentru mineriada din septembrie 91 si politistii se pregatesc sa-i puna catusele.
Cozma nu se lasa: alaturi de alti lideri de sindicat, se aseaza in fruntea catorva grupuri de mineri si pornerste a doua mineriada a anului.
Ortacii nu o mai iau spre Valcea, ci spre Caracal. La Stoenesti de Olt ii asteapta mascatii, jandarmii, tancurile, dar si trupele speciale ale SRI.
Cozma e arestat impreuna cu locotenentii sai. Un miner moare in timpul confruntarilor si zeci de persoane sunt ranite. Se fac sute de arestari, dar ortacii sunt eliberati in scurt timp.
Abia se terminau tulburarile interne, care miroseau a razboi civil, ca aproape de noi incepea un alt conflict. Sarbii sunt acuzati de purificare etnica si de crime de razboi impotriva albanezilor din Kosovo, iar NATO ataca Iugoslavia in luna martie.
Kosovo e bombardat, iar coloane nesfarsite de albanezi se indreapta spre Macedonia si Albania. Echipele ProTV descriu romanilor ororile razboiului.
In aprilie, Romania decide ca locul sau este langa NATO si, desi respecta suveranitatea vecinei sale Iugoslavia, deschide spatiul aerian pentru avioanele NATO. Belgradul este bombardat.
Poduri distruse, ambasada Chinei la Belgrad lovita de bombe si un lung sir de suferinte. In vestul Romaniei apar primele tabere cu refugiati de razboi. Pacea avea sa vina abia in vara, dar cu costurie imense.
In luna mai, in Balcani, unde tarile ortodoxe se framantau intr-un butoi cu pulbere, o raza de speranta si liniste vine din partea unui om sfant. Pentru prima data, capul bisericii catolice vine in Romania.
Papa Ioan Paul al Doilea si Patriarhul Teoctist, brat la brat in Bucuresti. Dupa o mie de ani de separare, un papa viziteaza o tara ortodoxa.
E un an plin de evenimente, asa ca emisiunile lui Florin Calinescu devin repede varfuri de audienta peste zi. Romanii fac haz de necaz si asteapta sa vada ce le mai pregateste 1999.
In luna mai, PROFM-ul vine si el in ajutor si PROPAGANDA, o serie de concerte maraton, aduc in tara atmosfera Woodstock-ului.
O luna mai tarziu, natura dezlantuita face din nou prapad. O colonie de muncitori de la Raul Mare Retezat este spulberata de o viitura. Supravietuitorii isi plang mortii si incearca sa inteleaga de ce Dumnezeu i-a pedepsit pe ei.
Vara lui '99 devine pentru romani vara mileniului. Se numara printre putinele popoare privilegiate sa asiste la spectacolul eclipsei totale de soare.
Alta vor mai avea ocazia sa vada doar copiii copiilor copiilor lor. Pe 11 august vremea e perfecta, iar spectacolul celest ne taie tuturor rasuflarea.
Superstitiosii spun ca eclipsele aduc nenorociri. Asa a fost in '99 pentru turci. Un cutremur devastator face prapad. Stirile PRO TV au plecat in Turcia sa relateze de la fata locului.
Sfarsitul de an vine in Romania cu noi proteste sindicale. De data aceasta la Brasov. Salariatii de la Roman devasteaza sediul prefecturii, dupa care blocheaza DN1. Exista cineva in Romania care a zis ca romanilor le trebuie 20 de ani ca sa inteleaga cum e cu democratia. Numele profetului: Silviu Brucan. In 1999 se scursese deja jumatate din acesti 20 de ani.
Toti numaram deja zilele pana la venirea noului mileniu. In 1999, nimeni nu mai crede in apocalipsa, dar peste tot exista temerea potrivit careia calculatoarele nu vor recunoaste anul 00, asa cum este scris 2000 in limbaj informatic.
Temerile nu se adeveresc, iar romanii iau parte prin intermediul PRO TV la cel mai mare numar de petreceri de pe mapamond. Sarbatorim la televizor Revelionul din zorii zilei, din Noua Zeelanda si insulele Pacificului, pana a doua zi, in America si Hawaii. 24 de ore de Revelion.
Un revelion romanesc inimaginabil pana acum, mai ales pentru cei care cunosteau bine perioada comunista. In Piata Palatului, zeci de mii de oameni numara la unison secundele care ii mai despart de anul 2.000, intr-o sarbatoare cum Romania nu mai vazuse niciodata. 1999 e deja istorie. Intram liberi in anul 2000. Intram liberi intr-un mileniu nou.
