Romania, te iubesc! 1992-1996: Libertatea, greu de gestionat
Decembrie ne-a amintit ca au trecut 20 de ani de cand suntem liberi. Daca primii doi ani dupa Revolutie au fost de cautare si confuzie, urmatorii patru ne-au invatat cat de greu de gestionat poate fi uneori libertatea.
Am aflat atunci ca democratie nu inseamna neaparat bogatie. Romania a inregistrat un numar record de someri, fabricile au intrat in faliment una dupa alta, iar leul s-a devalorizat de sapte ori. Dar am avut si cateva vesti bune - echipa Romaniei ajungea pe locul 5 la Campionatul Mondial de fotbal, iar in decembrie 1995, s-a nascut fenomenul ProTV.
Dupa o Revolutie, trei mineriade si o bruma de democratie anul 1992 debuteaza cu o numaratoare. Toata lumea a vrut sa stie cati am ramas, la ce ne inchinam si drept ce ne dam atunci cand suntem intrebati de nationalitate. La recensamant, aici traiau 22.810.000 de romani. Eram multi, asa ca strainii au venit sa infieze.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
La inceputul lui '92, aeroportul Otopeni arata ca o gradinita. Oameni cu copii in brate, parinti adoptivi fericiti, intermediari cu papornite care verificau greutatea marfii. Copiii adoptati paraseau Romania.
In tara, minorii semnau procese verbale pentru adoptia fratilor.
Pe acelasi aeroport Otopeni, in Saptamana Mare, aterizeaza Regele Mihai. Doi ani la rand, guvernantii s-au temut sa-l primeasca in tara si l-au intors din drum. Acum primeste unda verde.
Urcati prin pomi sau pe schele, sperand intr-o schimbare, aproape 1 milion de romani, dupa cum spuneau ziarele vremii, au iesit in strada sa-si intampine regele. Spiritul Revolutiei inca mai palpaia, iar oamenilor nu le trebuia mult sa umple imediat strazile.
In tot acest timp, in ciuda masurilor luate de guvernul Stolojan, criza economica se agraveaza. Dolarul creste. Se deschide piata valutara, iar pe langa casele de schimb apar "valutistii".
Inspirati de filmele cu gangsteri, Spartacus, Ninja si Profesorul erau celebri in Berceni.
Si daca tot a venit vorba de bani, Clujul devine o adevarata Meca a Romaniei. Atrasi de mirajul imbogatirii, sute de mii de romani stau la cozi de kilometri. Depun pungi de bani, iar dupa o perioada iau de opt ori mai mult. Toata aceasta schema financiara se numeste Caritas - un joc de intrajutorare. Ioan Stoica, parintele sistemului, pozeaza in salvatorul natiunii si mesager divin, iar romanii ii cad la picioare cu bani cu tot.
Sediul Caritas functioneaza pentru inceput chiar in cladirea prefecturii. Totul se intampla cu acordul statului. Garnituri de tren sunt suplimentate catre Cluj. In acesta degringolada financiara, Holograf lanseaza hit-ul "Banii vorbesc".
Printre stivele de hartii, banul pare ca nu mai are valoare. Si in fata magazinelor din Cluj se formeaza cozi imense. Cu banii de la Caritas, romanii cumpara tot. Caritasul se extinde si in alte orase. Apar noi retele de intrajutorare.
La Bucuresti, Petre Roman rupe prietenia cu Ion Iliescu si formeaza Partidul Democrat, iar Guvernul ia decizia ca romanii sa devina in masa actionari - se impart certificatele de proprietate.
Romanii sunt insa tot mai saraci. In acest context, la Bucuresti, Stefan Cel Mare si Constantin Bracoveanu sunt declarati sfinti. In Iugoslavia incepe razboiul.
Toamna lui '92 ii gaseste pe romani la mitinguri electorale. Se organizeaza alegeri si opt partide politice intra in Parlament, in timp ce pentru presedintie se organizeaza al doilea tur: in competitie, Emil Constantinescu si Ion Iliescu. Castigator: Iliescu.
Intre cele doua tururi, romanii au cu adevart parte de un moment istoric. Michael Jackson vine in Romania.
Este anul dozatorului. Romanii beau apa cu bule, amestecata cu esenta de suc. La orice colt de strada gasesti un dozator.
Criza economica atinge proportii nebanuite. Inflatia ajunge la 300%. Preturile explodeaza. Intr-o imagine din acea perioada se vede cum pretul unei chiftele, de exemplu, creste de la 500 la 2.000 de lei, intr-un singur an. Saracia pune stapanire pe tara. Se introduce Taxa pe Valoare Adaugata, iar guvernantii incep sa negocieze cu oficialii FMI.
Oamenii ies in strada. Partidele cauta solutii. Intr-un limbaj de lemn, fara sa spuna nimic, politicienii vor sa lase impresia ca au rezolvarea.
Nimic nu pare sa functioneze. Un om moare in centrul Bucurestiului. Este dus la morga cu autobuzul.
In apartamente, frigul face ravagii. Romanii nu au bani pentru caldura si in multe case, caloriferele sunt mai reci decat afara.
Alba-neagra devine jocul oficial al strazii, in timp ce furturile scapa de sub control.
Un loc aparte in istoria anului 1993 il ocupa revoltele din mai multe zone din tara unde comunitatea majoritara s-a ridicat improtriva tiganilor. La Hadareni, judetul Mures, patru tigani au fost ucisi, iar casele a zeci de familii au fost facute una cu pamantul. Oamenii au fost mutati intr-un grajd, iar jurnalistii straini gaseau aici imagini asemanatoare cu cele din Somalia.
La Tiraspol, Ilie Ilascu este condamnat la moarte prin impuscare, pentru instigare la acte de terorism. Bucurestenii ies din nou in strada.
Finalul de an ne gaseste in Consiliul Europei, unde Romania este admisa ca membru cu drepturi depline. FMI ne imprumuta 70 de milioane de dolari. Motiv numai bun de serbare.
1994. Bucurestiul intra in istoria diplomatiei mondiale. La Forumul Crans Montana, in Casa Poporului, se intalnesc pentru prima data in public Shimon Perez, pe atunci ministru de externe al Israelului si Yasser Arafat, liderul organizatiei pentru eliberarea Palestinei. Intalnirea a fost urmata de procesul care a condus la constituirea Autoritatii Palestiniene.
Este anul in care Romania adera la diverse organisme internationale. Suntem vizitati de sefi de stat, iar mai marii de la Bucuresti sunt primiti peste tot in lume.
Cand credeam ca nu mai avem scapare, vin si vestile bune. Roberta Anastase, actual sef al Camerei Deputatilor iese Miss Romania si pleaca la Mondiale.
Si vestile bune nu se opresc aici. La recomandarea presedintelui american Bill Clinton, Romania beneficiaza inca un an de reinnoirea clauzei natiunii celei mai favorizate in relatiile cu Statele Unite. Romania participa la primul exercitiu Nato in Polonia.
In Iugoslavia razboiul continua. Embargoul impus de comunitatea internationala Serbiei este mana cereasca pentru romanii aventurieri, care trec Dunarea in fiecare noapte, cu barcile incarcate cu benzina.
Ca sa nu fie impuscati de graniceri, traficantii incarca barcile cu minori. In fiecare noapte, politia aresteaza cel putin 30 de persoane. Multi s-au imbogatit si au existat voci care sustineau ca traficul de peste Dunare se desfasura cu ingaduinta unor inalti demnitari de la Bucuresti.
1994 este si anul in care Romania a urcat cel mai sus in ierarhia fotbalului. La Mondialele din Satatele Unite am ajuns in sferturile de finala. La intoarcerea in tara, multimea cerea ca Gheorghe Hagi sa fie ales presedinte. Hagi alege sa se insoare.
1995 incepe cu o majorare uriasa a datoriilor catre stat. La 1 ianuarie, taxele au crescut de 20 de ori. Majorarea face victime. In prima zi a anului, Ana Moraru moare in Circa Financiara, cand vede cat are de platit la stat.
In primavara lui 1995 se intampla cel mai grav accident din istoria aviatiei romane. Airbus-ul A 310 care zbura de la Bucuresti la Bruxelles se prabuseste la doar 3 minute de la decolare, in apropierea localitatii Balotesti. Nu exista supavietuitori. 61 de oameni au murit. Cauzele accidentului nu sunt clare nici astazi.
1995 este anul accidentelor aviatice. Incep sa cada celebrele MIG-uri. Pilotii mor pe capate.
In tara, criza economica se agraveaza. Un dolar ajunge la 2.500 de lei. O crestere de aproape sapte de ori fata de 1992. Guvernantii cauta solutii si se lauda cu surle si trambite ca au gasit salvarea. Incepe Marea Cuponiada - un program de privatizare in masa.
Emblema progamului de privatizare este Ganditorul de la Hamangia. Hotararea apartine Guvernului. Un program demarat cu intentii bune, dar care sfarseste prost. Apar bisnitarii de cupoane. Multe fabrici si uzine, care de bine de rau mai functionau, ajung ruine si sunt vandute la fier vechi.
La Cluj, epopeea Caritas ia sfasit. Ioan Stoica, fondatorul sistemului financiar, este arestat pentru inselaciune, fals in acte si uz de fals. Sute de mii de oameni raman cu buza umflata. In momentul arestarii, Stoica mai avea in cont 3 lei.
Ioan Stoica este condamnat 7 ani de inchisoare dar sta doar un an dupa gratii. Nu este clar cum autoritatile au permis sa se intample escrocheria de la Cluj. Multe voci sustin ca banii au ajuns in buzunarele unor politicieni, politisti si membri ai serviciilor secrete. Nimic nu s-a dovedit, iar acum totul e istorie.
Pe 11 noiembrie, scena politica si toata tara este zguduita de vestea ca taranistul Corneliu Coposu a murit. Peste 100.000 de oameni din Bucuresti si toata tara au participat la funeralii.
La finalul anului, cu mare tam-tam, este prezentata Dacia Nova - conceptie si realizare integral romaneasca.
Pe 1 decembrie 1995, cu indemnul "Te uiti si castigi!" se lanseaza ProTV. Romanii aveau nevoie de divertisment. Pentru perioada post-revolutionara, ProTV insemna cea mai mare investitie de capital strain intr-o companie privata in Romania. Cu mii de filme, divertisment si stiri din toata lumea, televiziunea din Pache Protopescu a devenit imediat un adevarat fenomen.
Anul 1995 se incheie cu ProTV. Intr-o lume saraca, cu politicieni lipsiti de interes si solutii, ProTV insemna scaparea, o evadare catre Occident. Aici te uiti si primesti nu doar divertisment si informatii, ci si bani. In noaptea dintre ani, ProTV a dat 110 milioane de lei. O suma uriasa pentru acea data.
Trecem in 1996. Alt an electoral, alte promisiuni, devalorizare, tranzitie, mitinguri, retributie si asa mai departe. Cuvinte noi pentru romani, invatate in mare parte si mai ales traite in anii 1992-1995.
Retrospectiva ultimilor 20 de ani. 1990-1991: Sacrificiile democratiei
