Paradoxul invatamantului romanesc. Cum ignora universitatile interesul absolventilor si cererea de pe piata muncii

La informatica, de exemplu, sunt si 10 candidati pe un loc, iar la filosofie doar 0,5 pe loc. Universitatile ignora interesul absolventilor si cererea de pe piata muncii si tin cont de propriile interese cum ar fi ocuparea locurilor de la buget si asigurarea orelor la catedra pentru profesori.

In 2016, Romania a avut 97.000 de absolventi de liceu, fata de 160.000 in 2010. Dar numarul locurilor la facultate platite de statul roman a ramas constant in fiecare an - 62.000, ceea ce inseamna ca cei care se inscriu acum au sanse mai mari sa prinda un loc la buget. Asta, teoretic. Practic, fiecare universitate decide cum distribuie locurile primite de la stat si cele cu taxa.

De exemplu, Universitatea Bucuresti are in acest moment 3367 de candidati inscrisi la Facultatea de Matematica si Informatica, pe 367 de locuri subventionate. In timp ce la Facultatea de Filosofie sunt inscrisi doar 50 pe 107 locuri la buget.

Purtator de cuvant al Universitatii Bucuresti: "Nu este neaparat o surpriza, e un lucru cunoscut faptul ca filosofia nu se bucura in randul absolventilor de liceu.
Reporter: Totusi, daca ati observat asta, de ce nu s-a schimbat numarul de locuri la buget?
Purtator de cuvant al Universitatii Bucuresti: Sigur, aici e o discutie care va fi purtata"

Citește și

iLikeIT. Cativa studenti romani au creat un gadget pentru cresterea plantelor in apartament. Ce stie sa faca Urban Gardener

Explicatia este, de fapt, cat se poate de pragmatica. Universitatile nu aloca mai multe locuri la buget acolo unde interesul este major, pentru ca acolo se vor ocupa oricum si cele la taxa. In schimb, pentru domeniile mai putin cautate, sunt pastrate multe locuri la buget, ca sa-i atraga pe cei si asa putin interesati. O recunoaste chiar presedintele Consiliului National al rectorilor.

Presedintele Consiliului National al Rectorilor: "La nivelul universitatii este greu sa renunti la interese punctuale, specifice, imediate, in beneficiul unor interese superioare, de ordin national, cum ar fi domeniile de dezvoltare prevazute in straegiile de dezvoltare ale Romaniei
Reporter: Concret, e greu sa renunti la niste locuri cu taxa, de exemplu si sa oferi mai multe la buget catre domenii de interes, decat sa tii cont de cerintele pietei?
Presedintele Consiliului National al Rectorilor: Spre exemplu. Si sunt si multe alte consecinte."

Aici intra si problema profesorilor, carora trebuie sa li se asigure orele la catedra. In mediul universitar sunt cele mai mari venituri din invatamant. Un rector primeste pana la 9.500 de lei, iar un decan aproape 8000 de lei. In timp ce salariul unui profesor universitar variaza intre 2400 si 7.400 de lei.

Presedintele Consiliului National al Rectorilor: "In urma cu 10 ani, in Romania erau aproape 1 milion de studenti. Acum sunt 500.000. Daca ne uitam la numarul total de cadre didactice o sa constatam ca a scazut mult mai putin decat numarul studentilor."

Cert e ca obiectivul fiecarei universitati este sa aiba cat mai multi studenti pentru ca ei inseamna bani, fie ca sunt la buget, fie ca sunt la taxa.

Pentru fiecare student de la buget, o universitate din Romania va primi de la stat, incepand cu noul an universitar 5000 de lei. La aceasta suma se aplica, insa, si un coeficient stabilit in functie de domeniul de studiu. De exemplu, pentru un student la medicina, statul va plati dublu, iar pentru cei de la stiintele industriale - 7500 de lei.

Iar haosul din invatamantul nostru nu se opreste aici. Chiar daca cei mai multi absolventi de liceu sunt pregatiti pentru domeniul matematica-informatica, peste 50% din facultatile din Romania sunt umaniste.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”