Obiceiuri la romani, in Sambata Patimilor. Femeile nu trebuie sa guste din bucatele preparate pentru masa de Paste
In judetul Gorj sambata este ziua in care se spune ca este bine sa fie jertfit mielul si in care se pregatesc bunatatile pentru masa de Paste, dar gospodinele nu trebuie sa guste din ele pentru a nu se dedulci.
In satele Gorjului, dupa Slujba Prohodului, oamenii se retrageau la crucile mortilor din cimitire unde aprindeau lumanari si ii "cantau" (boceau) pe morti in credinta ca acest bocet este auzit de cei trecuti in lumea celor drepti.
Pe Valea Jalesului, de la biserica oamenii se intorceau acasa cu lumanarile aprinse si nimeni nu intra inauntru pana nu inconjura casa ca sa fie ferita de boli, sa fie bine tot anul si sa se praseasca vitele, pasarile etc. Aceste lumanari se pastrau la icoana, aprinzandu-se ori de cate ori e pericol de furtuna, ori de trasnet, ori pentru a feri casa si gospodaria de boli.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
In Vinerea Patimilor era bine sa tii post negru, iar la Runcu oamenii ajunau si in ziua de sambata.
In ziua de sambata era taiat mielul, o jertfa intr-o perioada de renastere simbolica a timpului. Sambata Patimilor era ziua in care se pregateau bucatele pentru masa de Paste, dar nimeni nu gusta din ele pentru a nu se dedulci.
Astfel, oamenii isi pastrau curatenia sufleteasca, iar pentru curatenia trupeasca se imbaiau. In dimineata de Paste, la Campofeni oamenii se spalau in apa in care era pus un ou rosu si un ban de argint, la Runcu credinciosii se scaldau chiar in rau, iar la Brosteni, tot in noaptea de sambata spre duminica ei se imbaiau imbracati cu hainele vechi si se intorceau repede acasa sa se imbrace cu cele noi, trecute pe la gura sobei de trei ori ca acela care le imbraca sa fie precum carbunele de rosu si fierbinte.
In multe din satele judetului, sambata seara se asezau glii de iarba verde la pragul fiecarei usi de la casa, pivnita si grajd peste care oamenii treceau a doua zi. In unele localitati in loc de glii era presarata pe prag iarba sau alte verdeturi (frunze de tei, stejar, plop), verdeata avand semnificatia biruintei reinvierii naturii si bucuria acestei reinvieri, concomitent cu Invierea Domnului Iisus Hristos.
