Numărul pensionarilor din România a crescut simțitor în decembrie 2024, anul recalculării pensiilor. 3,8 mil. au fost mărite
Un număr de 4.703.349 de pensionari era înregistrat în decembrie 2024 în România, cu 13.399 mai mulţi comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.748 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat la 12,925 miliarde lei.
În luna noiembrie 2024 s-a înregistrat un număr de 4.689.950 de pensionari, cu 16.841 mai puţini comparativ cu luna precedentă, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Potrivit statisticilor CNPP, din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.776.433 de persoane, dintre care 2.169.592 femei, în timp ce pensia medie era de 3.067 de lei.
Pensie anticipată au primit, în decembrie 2024, un număr de 4.954 de persoane (3.876 de lei pensie medie), pensie anticipată parţială 89.993 de persoane (2.722 de lei, pensia medie) şi pensie de invaliditate 391.557 de persoane (pensie medie de 1.124 lei), dintre care 44.497 de persoane pentru gradul I de invaliditate (973 lei, pensie medie).
În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui număr de 440.307 persoane (1.448 lei, pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 105 pensionari (540 de lei, în medie).
Numărul beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari din România a crescut, în decembrie 2024, cu 3.860 persoane
Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a fost, în decembrie 2024, de 923.766 persoane, cu 3.860 mai mare în comparaţie cu luna precedentă, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Dintre aceştia, 834.665 erau pensionari din sistemul public, iar 89.101 pensionari proveniţi din fostul sistem de pensii al agricultorilor.
În cazul pensionarilor din sistemul public, valoarea medie a indemnizaţiei suportate de la bugetul de stat a fost de 528 de lei. Cele mai mari valori au fost înregistrate în judeţele: Maramureş (de 613 lei), Hunedoara (598), Cluj (596 lei) şi Bistriţa-Năsăud (591 lei).
Cei mai mulţi beneficiari ai acestei indemnizaţii erau în Bucureşti, respectiv 39.043, şi în judeţele Suceava (35.017 pensionari), Iaşi (31.002), Dolj (29.818), Prahova (27.444) şi Bacău (27.000).
În ceea ce priveşte pensionarii agricultori, indemnizaţia socială medie suportată de la bugetul de stat a fost de 342 de lei, valoarea cea mai mare fiind înregistrată în judeţele Ilfov (483 lei), Gorj (443 lei), Hunedoara (424 lei) şi în Sectorul 2 al Capitalei (438 lei).
Potrivit sursei citate, numărul cel mai mare de beneficiari din rândul pensionarilor agricultori se înregistra în judeţul Iaşi (6.242 persoane), urmat de judeţele Botoşani (5.866), Dolj (5.706), Olt (5.177) şi Teleorman (5.133).
CNPP precizează că beneficiarii sistemului public de pensii, ale căror venituri din pensii şi indemnizaţii, cumulate, se situează sub valoarea de 1.281 de lei, încasează lunar acest cuantum, denumit "Indemnizaţie socială pentru pensionari", conform prevederilor Legii nr. 196/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
11.688 de beneficiari de pensii de serviciu în România, în decembrie 2024
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în decembrie 2024, de 11.688 persoane, în scădere cu 19 persoane comparativ cu luna anterioară, din care 7.969 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat - BASS (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Cei mai mulţi pensionari care primeau pensie de serviciu erau beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, respectiv 5.625, din care 2.608 cu pensie din BASS. În cazul acestora s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.184 lei, din care 21.945 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 7.339 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna noiembrie, 811 persoane (711 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.928 de lei, din care 2.975 de lei pensie de la bugetul de stat.
În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 888 de persoane (663 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.133 de lei (3.516 de lei de la bugetul de stat).
Conform CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.382 de pensionari (toţi cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 12.992 de lei, din care 8.129 lei suportaţi din bugetul de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 681 de persoane (680 cu pensie din BASS), media fiind de 10.144 de lei, din care 2.249 lei cota suportată din bugetul de stat.
De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.301 de pensionari (1.925 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.732 de lei, din care 3.960 de lei suportaţi din bugetul de stat.
412.536 beneficiari de pensii şi indemnizaţii prevăzute de legi speciale, în decembrie 2024
Un număr de 412.536 de persoane beneficiau, în luna decembrie 2024, de pensii şi indemnizaţii prevăzute de legi speciale, cu 1.216 mai puţine faţă de luna anterioară, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Cel mai mare număr de persoane, respectiv 191.037, se înregistra în cazul beneficiarilor de indemnizaţii conform D.L. nr. 118/1990 - privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările şi completările ulterioare. Indemnizaţia medie era de 1.529 lei.
Un număr de 14.242 de persoane beneficiau de o indemnizaţie medie de 930 lei, conform Legii nr. 49/1991 şi Legii nr. 44/1994 - privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, şi 64.062 de persoane erau beneficiare de indemnizaţii conform Legii nr. 189/2000 - privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, suma medie plătită fiind de 868 lei.
În ceea ce priveşte beneficiarii de indemnizaţii conform Legii nr. 309/2002 - privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, aceştia erau în număr de 42.225, suma medie plătită fiind de 81 de lei.
Beneficiarii de indemnizaţii conform Legii nr. 341/2004 - recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 erau în număr de 12.625, aceştia primind o sumă medie de 2.170 lei.
De asemenea, în decembrie 2024, erau înregistraţi 550 de beneficiari conform Legii 109/2005 - Artişti, indemnizaţia medie fiind de 345 lei, 13.926 beneficiari de indemnizaţii conform Legii 8/2006 - Uniuni de creaţii, cu o indemnizaţie medie de 1.917 lei, şi 73.869 beneficiari conform Legii 578/2004 - Soţ Supravieţuitor, cu o indemnizaţie medie de 128 lei.
Anul recalculării pensiilor din sistemul public. Peste 3,8 milioane de pensii au fost majorate
Peste 3,8 milioane de pensii (82,56%) au fost majorate în acest an în urma procesului de recalculare, cea mai amplă reformă a sistemului public de pensii, iar creşterea medie pentru pensionarii care au beneficiat de majorări a fost de 622 de lei.
Procesul de recalculare a vizat recalcularea tuturor pensiilor în plată, la data de 31 august 2024, impactând circa 4,6 milioane de pensionari.
În ianuarie 2024, pensiile au fost indexate cu 13,8%, rata inflaţiei pe anul 2022. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, declara în 28 februarie că este prima dată când, în acelaşi an, au loc o majorare a pensiilor şi o recalculare a acestora.
Astfel, după ce în ianuarie 2024 pensiile tuturor românilor au fost majorate cu 13,8%, acestea urmau să se plătească recalculate în luna septembrie.
În 5 ianuarie, Ministrul Muncii estima o cheltuială cu pensiile după 1 ianuarie 2024 de 125,9 miliarde lei, anual, urmând să crească cu 10 miliarde lei.
Tot în ianuarie 2024, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, atrăgea atenţia asupra impactului bugetar pe termen imediat şi mediu în ceea ce priveşte noua lege a pensiilor.
"Noua lege a pensiilor îşi propune să corecteze inechităţi flagrante în sistemul public de pensii şi să ajute sustenabilitatea acestuia pe termen lung. Legea a beneficiat de o analiză de fundamentare realizată de Banca Mondială şi este înscrisă că jalon în PNRR. Există însă problema impactului bugetar pe termen imediat şi mediu. Adoptarea legii pensiilor survine în contextul unei execuţii bugetare foarte complicate în 2023, care este probabil a se încheia cu un deficit ESA (ce include amânări de plăţi) în jur de 6% din PIB. Anii următori vor fi marcaţi de necesitatea realizării corecţiei bugetare către un deficit de 3% din PIB, pentru a respecta cerinţele ieşirii din procedura de deficit excesiv, în care se află România. Şi ce contează mai mult, pentru a ţine sub control datoria publică şi avea o finanţare neproblematică pe pieţe", afirma Daniel Dăianu, la începutul anului 2024.
Preşedintele CF a subliniat, de asemenea, că indexarea pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 avea un impact bugetar estimat de circa 15,5 miliarde de lei (0,9% din PIB) şi recalcularea pensiilor aflate în plată de la 1 septembrie 2024 un impact bugetar estimat de circa 10 miliarde de lei (0,6% din PIB) în 2024 şi de circa 33 de miliarde de lei (1,8% din PIB) în 2025. Noua lege a pensiilor înseamnă creştere de cheltuieli permanente ale bugetului public şi accentuează deficitul structural, spunea el.
În 18 ianuarie, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, dădea asigurări că recalcularea pensiilor este inclusă în bugetul pe 2024 şi nu există perspectiva să nu se plătească acele recalculări, menţionând că banii sunt bugetaţi.
Guvernul a aprobat, în 28 februarie, normele de aplicare a Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii, pe baza cărora urma să se facă recalcularea.
"Aprobăm normele de aplicare a Legii pensiilor, pe baza cărora recalculăm pensiile din sistemul public. Un element fundamental al acestor norme este că nicio pensie nu scade ca efect al noii legi. Dimpotrivă, creştem pensiile românilor în mod echitabil, pe merit", afirma Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern de la acea dată.
La finalul lunii mai, ministrul Muncii anunţa că procesul de evaluare şi digitizare a dosarelor de pensii era aproape finalizat, astfel încât recalcularea pensiilor urma să se facă rapid, datele fiind deja în sistem.
Totodată, Executivul a aprobat, în 6 iunie, normele metodologice de aplicare a dispoziţiilor în materia pensiilor de serviciu din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Potrivit unui comunicat la Guvernului, prin acea hotărâre s-au aprobat normele metodologice pentru beneficiarii pensiei de serviciu şi condiţiile necesare, stabilind exact perioadele considerate pentru calculul vechimii.
"Se prevede recalcularea pensiilor pentru cei pensionaţi până la 1 ianuarie 2024, cu majorarea pensiei cu 1% pentru fiecare an peste 25 de ani vechime. Actualizarea automată a pensiilor se face când creşte indemnizaţia magistraţilor activi. De asemenea, se reglementează pensiile de invaliditate şi de urmaş şi revizuirea pensiilor în caz de diferenţe de sume", se arăta în comunicatul citat.
Astfel, pentru judecătorii Curţii Constituţionale urmau să se instituie proceduri specifice.
"Cei pensionaţi înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2023 îşi păstrează drepturile conform reglementărilor anterioare, aplicându-se aceleaşi reguli pentru cererile depuse înainte de această dată", preciza comunicatul Executivului.
La data de 14 august, premierul Marcel Ciolacu anunţa că deciziile de recalculare a pensiilor urmau să plece către toţi pensionarii, conform planului, menţionând că 3,8 milioane de pensii cresc, iar majorarea medie este de aproape 27%.
Totodată, ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a precizat că cei mai mulţi pensionari vor câştiga şi nimeni nu pierde.
"Am finalizat recalcularea. Nu vor mai fi pensionari care au muncit la fel, dar au pensii diferite. Guvernul Ciolacu asigură creşterea sustenabilă şi continuă a pensiilor. În lege s-a introdus un mecanism care garantează creşterea anuală a pensiilor fără a crea dezechilibre bugetare. Am eliminat pragul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile care ar fi putut duce la îngheţarea pensiilor până în 2070", afirma Simona Bucura Oprescu.
Ministrul a subliniat că în acest an pensionarii beneficiază de două majorări.
"În 2024, cei mai mulţi dintre pensionari beneficiază de două majorări: prima majorare la 1 ianuarie 2024. Au crescut toate pensiile ca urmare a creşterii punctului de pensie cu 13,8% de la 1.785 lei la 2.032 lei. A doua majorare la 1 septembrie 2024 pentru eliminarea inechităţilor prin recalcularea tuturor pensiilor. Cei mai mulţi vor câştiga, nimeni nu pierde", a mai spus ministrul.
Totodată, Compania Naţională "Poşta Română" (CNPR) menţiona că va începe distribuirea deciziilor de recalculare a pensiilor, din data de 16 august.
La 22 august, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu, afirma în cadrul unei conferinţe de presă că se impune revizuirea deciziilor de recalculare a pensiilor în 1.090 de cazuri, reprezentând un procent de 0,024% din aproape 4,6 milioane de decizii emise până la acel moment.
"De vineri, de când am început procesul de transmitere a acestor decizii de pensionare către pensionari, şi până astăzi, am avut la nivel naţional un număr de 9.170 de audienţe pe care colegii mei le-au acordat pensionarilor în această perioadă. Pe lângă aceste audienţe, am avut sesizări la birourile de Relaţii cu publicul, cât şi în formă electronică, încă aproape 2.400 de asemenea cerinţe. Este vorba despre 11.500 de persoane care ni s-au adresat sub diverse forme în această perioadă. Din aceste 11.500 de persoane, am găsit un număr de 1.090 de cazuri în care se impune revizuirea deciziilor de recalculare, reprezentând un procent de 0,024% din aproape 4,6 milioane de decizii pe care le-am emis în prezent. Deci, procentul este foarte, foarte mic", a susţinut Daniel Baciu.
Potrivit acestuia, restul pensionarilor care au cerut caselor teritoriale de pensii informaţii referitoare la deciziile de recalculare au primit toate lămuririle necesare.
Totodată, şeful CNPP a reiterat că acest proces de recalculare a pensiilor este cea mai amplă reformă care s-a făcut vreodată în sistemul public, "cel puţin din ultimii 50 de ani" şi a vizat efectiv recalcularea a peste 4,8 milioane de dosare de pensie.
La 31 august, ministrul Culturii, Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, afirma că proiectul liberal depus de ea privind neimpozitarea pensiilor sub 3.000 de lei urma să intre în vigoare de la 1 octombrie. Anterior, pensiile sub pragul de 2.000 de lei nu erau impozitate. Impozitul era de 10% din diferenţa ce depăşea 2.000 de lei. De exemplu, o pensie de 2.800 de lei este impozitată cu 80 de lei.
Aceasta a mai declarat că îşi doreşte ca toate erorile privind recalcularea pensiilor "să fie eliminate prin verificări minuţioase la nivelul caselor teritoriale de pensii".
În 2 septembrie, premierul Marcel Ciolacu anunţa că majorarea plafonului de impozitare a pensiilor la 3.000 de lei va reprezenta o "primă urgenţă" a coaliţiei de guvernare, astfel încât decizia să fie aplicabilă de la 1 octombrie.
Tot la începutul lunii septembrie, Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă în baza căreia pensionarii care primeau tichete sociale pentru alimente sau masă caldă, medicamente compensate şi ajutor pentru încălzire să beneficieze în continuare de aceste măsuri.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, precizase că Executivul a adoptat ordonanţa de urgenţă care ajustează pragurile până la care pensionarii beneficiază de aceste forme de sprijin, în contextul majorării pensiilor de la data de 1 septembrie.
În 3 septembrie, ministrul Muncii a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, că 3,8 milioane de pensii (aproximativ 82,5%) au crescut la recalculare, iar pentru 13,8% se vor majora la 1 ianuarie 2025, când va avea loc prima indexare a valorii punctului de referinţă, conform legii.
"Din totalul de 4,6 milioane de pensii, aproximativ 82,5% au crescut la recalculare, 13,8% se vor majora la 1 ianuarie 2025. Repet, peste 13% dintre pensionari vor beneficia de indexarea de la 1 ianuarie 2025, conform legii. Tot de la 1 ianuarie 2025 se vor indexa şi cele 3,8 milioane de pensii care au crescut la recalculare. Mai rămân doar 4,4% dintre pensii care vor avea aceeaşi valoare după indexarea la 1 ianuarie. Ele vor avea aceeaşi valoare pentru că, astăzi, nivelul lor este peste contribuţiile plătite, comparativ cu ceilalţi pensionari. Cele 4,4% dintre pensii vor rămâne la aceeaşi valoare până când vor fi ajunse din urmă celelalte pensii care au avut aceeaşi bază contributivă, dar au fost mai mici ca valoare", a explicat ministrul Muncii.
Ea a subliniat că, în câţiva ani, diferenţele se vor echilibra.
"Cele 4,4% dintre pensii vor rămâne la aceeaşi valoare, până când vor fi ajunse din urmă celelalte pensii care au avut aceeaşi bază contributivă, dar au fost mai mici ca valoare, fiindcă asta înseamnă echitatea: cei care au avut mai puţin decât li se cuvenea să ajungă din urmă pe cei care au avut mai mult. În câţiva ani, aceste diferenţe se vor echilibra, iar în final toţi pensionarii care au muncit şi au contribuit la fel vor avea pensii egale", a adăugat ministrul.
Potrivit acesteia, nicio pensie nu scade în urma recalculării.
"În acelaşi timp, e important de spus că cele 4,4% din pensii care rămân la aceeaşi valoare beneficiază de principiul de bază că nicio pensie nu scade în urma recalculării. Dacă nu ar fi impus principiul "nicio pensie nu scade", cele 4,4% din pensii ar fi fost tăiate în urma recalculării pentru a fi aduse la nivelul de contributivitate aplicat celorlalte pensii. M-am opus acestui lucru, nu am acceptat tăierea niciunei pensii. I-am protejat pe aceşti pensionari care primeau pensii peste nivelul lor de contributivitate, adică pensii mai mari decât cei ceilalţi pensionari care au muncit şi contribuit la fel", a precizat Simona Bucura-Oprescu.
Ministrul Muncii a subliniat că a apărat aceşti pensionari pentru că nu este vina lor că "legislaţia s-a modificat incoerent, în ultimele decenii".
