Lângă Baia Mare, oamenii respiră praf cu cianuri de la o fostă mină de aur. Imaginile sunt apocaliptice
În apropierea localităţii Baia Mare, la aproximativ 15 km depărtare, oamenii se plâng că respiră cianuri şi metale grele de ani de zile.
În momentul în care vântul poarta substanţele toxice de la fosta mină de exploare de la Bozânta Mare, aerul se umple de praf de steril, iar norii de pulbere ajung la câţiva kilometri depărtare. Iazul a aparţinut companiei de stat Remin, a fost închis în 2007, însă nu a fost ecologizat nici până astăzi. Există un proiect de curăţare a iazului de decantare şi a prafului de steril de pe marginea acestuia, însă de aproape două decenii încă nu s-au primit bani pentru ecologizare.
Imagini apocaliptice - la câţiva kilometri de Baia Mare: întinderile mari de pământ roşiatic din preajma fostei mine de aur din Bozânta Mare, sunt de fapt o imensă cantitate de steril deosebit de periculos. După închiderea acestei exploatări miniere, s-a produs aici, în 2000, un dezastru ecologic: 100.000 de metri cubi de steril au ajuns în râurile României şi, de acolo, în Marea Neagră.
Acum, totul arata dezolant: când bate vântul cu putere, rafalele poartă substanţele toxice către zonele locuite din Maramureș.
„Acolo-I iazul, ia uitaţi, se vede. Între pomi acolo. Legumele le spălăm, cum suflă vântul steril merge până încolo către Bușag" povestește un localnic.
Chiar şi medicii confirmă pericolul.
Dr. Anca Buteanu, medic: „M-am confruntat cu multe cazuri de afecţiuni respiratorii, ne-a afectat iazul de decantare de la Bozanta. Probleme respiratorii bronzice, astm.”
Câteva luni pe an spun localnicii că nu pot să deschidă nici ferestrele, pentru că în momentul în care vântul sufla cu putere le intră în case praful de steril.
Gavrilă Jentea, localnic: „Fântânile au fost afectate, au murit peştii şi atunci n-am băut apa din fântâna până nu au luat analize. Şi au spălat fântânile. Pericol mare, depinde de ploi şi anotimp. Vine steril uscat până aici şi e cianură în el, cum băgau în minereuri."
Ilie Mihuț, localnic: „Când bate vântul, nu se vede nici turnul la biserică, se ridică un nor de praf că trebuie închise geamurile şi stat în casă. Intră direct în plămâni, tuşim, strănutăm”.
Banii pentru ecologizare nu au venit de mai bine de 15 ani
Reprezentanţii companiei Remin, aflată în insolvență, susţin că există un plan de încetare a activităţii, dar nici după 2005 nu s-au alocat banii pentru curăţarea zonei.
Ioan Nechita, director Remin: „Praful de steril până se încep lucrările se va ridica, pentru că nu există nicio modalitate de a controla şi a face anumite lucrări de stropire a iazului până se încep lucrările de ecologizare. Este o problemă de mediu şi pentru localnicii din zonă. când se vor aloca fonduri, abia apoi se va putea remedia. Lipsa fondurilor pentru finanțarea lucrărilor este o realitate."
Iustin Talpoș, director Conversmin: „Noi avem aprobat 70 de milioane de lei, doar că ministerul aşteaptă nu ştiu ce ca să semneze. Suntem puşi într-o postură nedorită. Am făcut demersuri, mergem săptămânal la minister, ce a fost de partea noastră a fost făcut. Pericolul există pretutindeni, dar pe ei nu îi interesează."
Autorităţile locale susţin că au semnalat de ani de zile problemele.
Dumitru Marinescu, primar Tăuții Măgheruș: „Am făcut toate demersurile şi aşteptăm rezultatele în ceasul al 24-lea. Şi hainele când le scoţi afară sunt cu pulberea asta."
În Maramureş sunt 16 iazuri - şi numai unele dintre ele sunt ecologizate ori în curs de ecologizare.
