În România există mai multe telefoane nefolosite decât populația țării. Un mobil conține aur, argint și metale rare

telefoane
Shutterstock

Prin reciclarea a 10.000 de telefoane mobile evităm extragerea a 26 de tone de minereu de aur și 29 de tone de minereu de argint, în condițiile în care nelipsitele noastre telefone conțin cantități importante de metale prețioase și rare.

 

La nivelul anului 2022, în casele şi în sertarele românilor existau nu mai puţin de 23 de milioane de telefoane mobile stricate sau care nu mai sunt folosite, mai multe decât populaţia ţării, şi în creştere cu un milion faţă de anul 2020, când studiile indicau o cifră estimativă de 22 de milioane de telefoane, conform Asociaţiei RESPO DEEE, citată de News.

”Obiceiul de a schimba des telefoanele mobile cu altele noi a făcut ca, în prezent, în lume să existe peste 16 miliarde de telefoane mobile stricate sau ieşite din uz, o treime fiind în Europa. Doar în 2022, conform estimării realizate de un forum de specialitate, au ieşit din uz 5,3 miliarde de astfel de gadgeturi.

În România, statisicile nu sunt deloc îmbucurătoare. Există mai multe telefoane mobile, stricate sau care nu mai sunt folosite, decât populaţia ţării”, arată estimările Asociaţiei RESPO DEEE, potrivit căreia, la nivelul anului 2022, în casele şi în sertarele românilor existau nu mai puţin de 23 de milioane de telefoane mobile, în creştere cu un milion faţă de anul 2020, când studiile indicau o cifră estimativă de 22 de milioane de telefoane.

În 2023 se vor vinde 5 milioane de telefoane pe zi

Citește și
cos de gunoi
Coșuri de gunoi inteligente plasate pe străzile unui oraș din Belgia: Vorbesc cu oamenii și îi felicită pentru reciclare
„Să nu credem că NATO, în cazul în care România va fi atacată, ne va ajuta cu muniție de 152...” Șeful armatei române, avertisment

Conform ultimelor date oferite de EESC- European Economic Social Comittee, 90% dintre adulţii din Uniunea Europeană deţin un telefon mobil, jumătate dintre acestea fiind smartphone-uri. Se estimează că vânzările de telefoane mobile vor ajunge la 5 milioane de unităţi pe zi în 2023.

Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei RESPO DEEE, explică de ce s-a ajuns în această situaţie şi cum aceste telefoane mobile, devenite deşeuri de echipamente electrice şi electronice, poluează mediul înconjurător dacă nu sunt oferite spre reciclare.

“Sporirea nivelului de trai în ţările din Europa a determinat, mai ales în ultimii 7-8 ani, o schimbare a comportamentului şi apetitului oamenilor legat de consum şi în ce priveşte produsele electrice şi electronice. Cumpărăm mai mult ca niciodată şi înlocuim frecvent telefoanele mobile, atraşi de oferte, noile modele şi performanţă sporită sau o rezoluţie mai bună la camera foto.

La nivelul României tendinţa de cumpărare este în continuare în creştere, sporită mai ales de ofertele de Black Friday şi discounturi, ce există acum aproape tot anul. Suntem încurajaţi să cumpărăm, însă problema cea mai mare este ce facem cu aceste telefoane mobile stricate sau scoase din uz.

Cele mai recente date arată că numărul telefoanelor din sertarele românilor a crescut anul trecut şi a ajuns la 23 de milioane de device-uri, o cifră cu un milion mai mare decât cea raportată la nivelul anului 2020”, declară Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei RESPO DEEE.

România are o rată de reciclare a telefoanelor mobile de numai 11%

Potrivit acestuia, foarte multe persoane aleg să păstreze produsele în casă, chiar dacă nu le mai folosesc, ori, şi mai alarmant, le aruncă la gunoi sau în mediul înconjurător, ignorând pericolele majore pe care componentele acestora le pot avea asupra naturii şi sănătăţii oamenilor.

Telefoanele mobile fac parte din categoria de produse electronice care pot fi reciclate în proporţie de 90%. Smartphone-urile sunt compuse, în mare parte, din metal (45%), sticlă (32%), plastic (17%), conţin metale preţioase, precum aur, argint, cupru sau cobalt, dar şi substanţe toxice ce pot afecta grav sănătatea oamenilor dar pot contamina şi solul, odată ce acestea ajung la gropile de gunoi.

“Faptul că nu reciclăm telefoanele mobile este o reală problemă, nu doar în Romania sau Uniunea Europeană, ci peste tot în lume.

Un smartphone conţine peste 70 de elemente în componenţă, mai mult de jumătate din elementele cuprinse în tabelul periodic al lui Mendeleev. Prin reciclarea telefoanelor trebuie să înţelegem că ne aducem o contribuţie esenţială asupra sănătăţii mediului înconjurător.

Smartphone-urile conţin materiale rare precum tantalum, tungsten, aur, argint sau paladium. Cu fiecare 10.000 de telefoane mobile reciclate evităm extragerea a 26 de tone de minereu de aur şi 29 de tone de minereu de argint”, declară Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei RESPO.

Conform studiului reBuy, România are o rată de reciclare de doar 11% a telefoanelor mobile stricate sau scoase din uz si ne aflam astfel pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

“Prin reducerea mineritului se scad emisiile de gaze de seră din atmosferă (CO2). Spre exemplu, pentru extragerea unui kilogram de aur din mine, se produc 23 de tone de CO2, 27 grame de mercur, 22 de grame de arsenic şi 2000 de tone de deşeuri. Dacă am recupera aurul din telefoanele mobile, atunci cantitatea de deşeuri finale ar fi de doar 10 kilograme şi s-ar consuma doar 50 de litri de apă.

În situaţia ipotetică în care s-ar recicla doar 700 de milioane de telefoane mobile s-ar genera, însumat, 14,920 tone de aur, argint, cupru, paladium, cobalt şi litium, cu o valoare totală de 1 miliard de euro. Toate aceste materiale vor reintra ulterior în circuitul economic ca materie primă şi vor contribui la producerea de noi device-uri”, mai menţionează Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei RESPO DEEE.

74 de milioane de tone de DEEE-uri vor fi generate anual în 2030

Datele oficiale ale Naţiunilor Unite indică faptul că lumea a generat 53,6 milioane de tone metrice de DEEE-uri numai în 2019. Dintre acestea, doar 17,4% au fost reciclate. DEEE-urile reprezintă categoria de deşeuri cu cea mai mare creştere în prezent, iar statisticile arată că vom genera la nivel global, în anul 2030, aproximativ 74 de milioane de tone DEEE anual.

”Deşeurile de echipamente electrice şi electonice, în cazul de faţă telefoanele mobile, nu trebuie aruncate la gunoi şi nici nu trebuie păstrate în locuinţe alături de alte produse, ci trebuie transportate personal la centre de reciclare dedicate/magazine de produse noi sau predate spre colectare companiilor care oferă acest serviciu”, spun reprezentanţii asociaţiei.

De exemplu, Asociaţia RESPO DEEE arată că pune la dispoziţie recipiente gratuite (cutii sau containere de diverse dimensiuni), care pot fi comandate telefonic sau online. Odată livrate, aceste recipiente vor putea fi umplute cu deşeurile de echipamente electrice şi electronice pe care dorim să le oferim spre reciclare şi transportate personal spre centre de recoltare ori se poate comanda telefonic preluarea acestora de către companii autorizate.

 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fata fostului star al fotbalului s-a dezbrăcat complet! Cum a apărut după ce le-a răspuns celor care s-au luat de ea că pozează sexy
FOTO Fata fostului star al fotbalului s-a dezbrăcat complet! Cum a apărut după ce le-a răspuns celor care s-au luat de ea că pozează sexy
Citește și...
Proiect de colectare selectivă. În schimbul a 15 ambalaje, clujenii vor primi un bilet dus-întors pentru transportul în comun
Proiect de colectare selectivă. În schimbul a 15 ambalaje, clujenii vor primi un bilet dus-întors pentru transportul în comun

Un nou proiect pilot de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor a fost inaugurat la Cluj-Napoca, relatează News.ro.

Coșuri de gunoi inteligente plasate pe străzile unui oraș din Belgia: Vorbesc cu oamenii și îi felicită pentru reciclare
Coșuri de gunoi inteligente plasate pe străzile unui oraș din Belgia: Vorbesc cu oamenii și îi felicită pentru reciclare

În orașul belgian Charleroi, o adevărată minune a tehnologiei îi face pe localnici să întoarcă capul pe stradă și să fie mai atenți atunci când au de aruncat vreun gunoi.  

Metoda inedită prin care elevii din Craiova au promovat reciclarea selectivă a deșeurilor. Mii de bidoane au plutit pe un lac
Metoda inedită prin care elevii din Craiova au promovat reciclarea selectivă a deșeurilor. Mii de bidoane au plutit pe un lac

Mii de bidoane de plastic au plutit pe un lac din Craiova, iar de această dată nu a fost vorba despre unele aruncate la întâmplare.

O mare parte din uleiul uzat din gospodării ajunge în canalizare. O picătură poate polua 1.000 de litri de apă
O mare parte din uleiul uzat din gospodării ajunge în canalizare. O picătură poate polua 1.000 de litri de apă

Folosim anual aproape 170.000 de tone de ulei alimentar, iar o mare parte ajunge în sistemul de canalizare și are efecte nocive asupra mediului.

România, codașă în Europa la reciclare. Cât ar trebui să recicleze țara noastră până în 2035
România, codașă în Europa la reciclare. Cât ar trebui să recicleze țara noastră până în 2035

Ca la multe alte capitole, suntem codașii Europei și la capitolul la reciclare, cu puțin peste 13 procente.

Recomandări
Două românce, mamă și fiică, de negăsit după incendiul din Valencia. O altă familie de români cere ajutor:
Două românce, mamă și fiică, de negăsit după incendiul din Valencia. O altă familie de români cere ajutor: "Nu avem nimic!"

Este a treia zi de doliu național în Spania, după incendiul din Valencia care a luat 10 vieți. Printre persoanele dispărute s-ar afla, însă, și două românce: mamă și fiică.

Lupta pentru București: 36% dintre alegători ar vota cu Nicușor Dan. Câți sunt de partea Gabrielei Firea - SONDAJ CURS
Lupta pentru București: 36% dintre alegători ar vota cu Nicușor Dan. Câți sunt de partea Gabrielei Firea - SONDAJ CURS

Actualul primar general al Capitalei, Nicuşor Dan, ar fi votat de 36% dintre bucureşteni la alegerile locale. Acesta este urmat la mică distanță de Gabriela Firea, potrivit unui sondaj CURS dat publicităţii duminică.

Premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, cere confiscarea activelor rusești înghețate.
Premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, cere confiscarea activelor rusești înghețate. "Trebuie să fim mai îndrăzneţi"

Premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, a cerut, duminică, ţărilor occidentale să fie "mai îndrăzneţe" şi să confişte activele ruseşti îngheţate pentru a le redistribui apoi Ucrainei.