Ferma viitorului. Cum cresc legumele fara pamant, intr-o sera plutitoare conectata la un bazin cu pesti
Este ferma viitorului, situata intre agricultura si piscicultura si numita "ferma acvaponica". Rosiile, salatele sau busuiocul isi infig radacinile in apa sau pietris, iar nutrientii vin din bazine cu pesti.
Printr-un sistem de filtrare si circulare, apa ajunge de la legume, la pesti si inapoi. Recolta nu are chimicale. Astfel de sere sunt ideale pentru zonele de munte, de exemplu. La noi in tara, proiectul este dezvoltat de Institutul de Cercetare HORTING, din Capitala, cu bani de la guvernul elvetian.
Intr-o sera din curtea institutului din Bucuresti, in urma cu o luna, au fost plantate cateva rasaduri de salata, pe o placa de polistiren care pluteste pe apa. Acum este gata prima productie.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Sera plutitoare este conectata printr-un sistem de circulare si filtrare a apei de un bazin in care se afla aproximativ 20 de kilograme de peste. Prin branhii, acestia elimina nutrientii pe care plantele si le-ar fi luat din pamant, ca sa creasca. Specia de peste recomandata este TILAPIA, mai putin cunoscuta la noi.
Sistemul pe placa plutitoare se recomanda pentru salata, spanac, busuioc sau telina. Intr-un an se pot produce 100 de kg de peste si 300 de kg de legume. Pamantul poate fi inlocuit de sol granulat, inclusiv pietris, daca vrem rosii, castraveti sau alte fructe.
Fructele si legumele produse aici nu au acele chimicale de care fugim cu totii. O confirma pestii din bazine pe care un astfel de tratament i-ar omori. Iar in ceea ce priveste gustul va pot confirma ca merita efortul unei astfel de investitii.
O sera are 75 de metri patrati, iar cercetatorii spun ca nu au investit mai mult de 1.000 de lei in materialele cu care au construit-o: folie de plastic, lemn si pietris. Fiecare microferma a costat in jur de 500 de lei. Sera are si un sistem video care poate fi accesat, gratuit, de agricultorii dornici sa construiasca o ferma acvaponica. Totul a fost pus la punct de specialistii Institutului de Cercetare si Dezvoltare pentru Industrializarea si Marketingul Produselor Agricole din Bucuresti, iar informatiile sunt disponibile pe site-ul Horting.ro.
Valoarea proiectului se ridica la 250 de mii franci elvetieni. Fermele acvaponice se recomanda zonelor de munte sau celor cu sol nefertil.
