De la 1 ianuarie 2025, România va fi obligată să colecteze selectiv deșeurile textile. La noi nu există centre de reciclare

×
Publicitate

De la 1 ianuarie 2025, România va fi obligată să colecteze selectiv deșeurile textile, adică și lenjerii de pat, perdele sau covoare, nu doar haine.

O directivă europeană obligă primăriile să amplaseze containere speciale. Problema este că la noi nu există centre de reciclare.

În plus, o cantitate uriașă de textile ajunge la noi și din Italia ori Germania.

Pană acum, în România, colectarea de textile a însemnat doar inițiativa câtorva magazine de haine. În rest, totul ajunge în gropile de gunoi, ori în natură.

De la 1 ianuarie 2025 primăriile trebuie să pună la dispoziţia cetăţenilor containere pentru reciclarea textilelor. Ce se întâmplă mai departe cu ele este însă neclar, pentru ca în România nu există centre de reciclare. Iar reciclarea textilelor la nivel mondial este o problemă uriaşă.

Raul POP, director de Programe ECOTECA: „Să ne gândim doar când spunem textil mă refer și la bumbac și lână, dar și amestecuri cu vâscoză și cu alte alte tipuri de materiale care sunt imposibil de separat și dacă nu pot să le separ nici, nu știu ce să fac cu ele după aceea. Deci cred că în momentul de față, această obligație de a colecta separat deșeurile textile trebuie completată și cu niște instrumente de a avea ce să faci cu ele după ce le colectezi.”

România are cea mai mică taxă de depozitare a deșeurilor în gropile de gunoi - 50 de euro pentru o tonă față de 500 de euro în statele vestice. Din această cauză, în țara noastră intră ilegal cantități uriașe de materiale textile sub formă de haine second hand, aşa cum am arătat și la emisiunea „România te iubesc”.

Industria textilă este acum cel mai mare poluator din lume, iar hainele otrăvesc natura, la fel ca plasticul.

În ultimii ani producția de haine s-a dublat, iar durata medie de folosire a unei piese vestimentare a scăzut. Europenii folosesc aproximativ 26 kg de textile în fiecare an și aruncă la gunoi aproape jumătate. Pentru hainele pe care le foloseşte de-a lungul vieții un singur om e nevoie de 391 de kg de materie primă, 400 de m2 de teren, 9 m3 de apă, arată Agenţia europeană pentru mediu.

La Buzău autoritățile au montat încă din 2021 containere pentru reciclarea textilelor, iar deşeurile ajung în magazine second hand și în fabrici care produc covoare.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Marș al locuitorilor din Cristian după ce un copil a fost ucis de un camion, în drum spre școală. ”Trăim tot timpul cu frică”

Moartea unui copil de 11 ani, lovit de un camion în drum spre școală, a stârnit revoltă în localitatea Cristian din județul Brașov.  

Un aparat performant care spală și sterilizează biberoanele a fost donat Maternității din Iași

Maternitatea din Iași a primit un adevărat ajutor pentru copiii născuți prematur. Un aparat care spală și sterilizează biberoanele a fost donat instituției, iar avantajele se văd deja.

România este țara din Uniunea Europeană care se confruntă cu cea mai mare sărăcie. Tinerii sunt cei mai expuși

Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește riscul de sărăcie, potrivit Eurostat.  

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.