De ce nu mai cumpără românii cărți: ”Toată lumea e lovită”. România avea oricum cea mai mică piață de carte din Europa
După trei ani grei, fără un sprijin real din partea autorităților, industria cărții din România luptă să supraviețuiască. Reprezentanții editurilor spun că pe fondul scumpirilor de tot felul vânzările au scăzut enorm.
Oamenii se gândesc de două ori înainte să cumpere un titlu, mai ales că prețurile sunt mai mari, în medie, cu 10-15 la sută. S-a ajuns aici pentru că tipografiile au mărit costurile, iar criza hârtiei declanșată anul trecut a afectat și mai mult industria.
”- Am aruncat o privire, să vedem care e treaba.
- Și ai văzut titluri noi?
- Nu, nu ceva care să mă impresioneze”.
Cu titluri noi tot mai puține, librăriile fac eforturi uriașe să atragă cititori. În ciuda târgurilor de profil de la începutul anului, vânzările au scăzut cu două cifre, confirmă și reprezentanții editurilor.
Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România: ”Dacă în urmă cu trei ani, la precendenta ediție a Salonului de Carte, aveam peste 4.000 de titluri noi, anul acesta am avut doar 3.000”.
Practic, cititorii au avut acces la tot mai puține cărți semnate de autori tineri, în special români. În România, prețul mediu al unei cărți este de 45 - 50 de lei.
Dan Croitoru, director editorial Polirom: ”Un autor român are un tiraj între 500 și 1.200, cartea unui autor străin are un tiraj de 2.000 de exemplare, nu avem cum să creștem tirajele dacă numărul de cititori scade”.
Barna Nemethi, director editură: ”Se și cumpără mai puține, marja de profit e mai mică, costurile sunt mai mari, toată lumea e lovită – e lovit și cel care trebuie să cumpere, e lovit și cel care trebuie să producă, e lovit și cel care trebuie să distribuie – acest lanț al cărții care e fundamental pentru cultură – tot lanțul e sub atac”.
Recent, Minsterul Culturii a lansat un program în valoare de 500.000 de lei pentru finanțarea proiectelor care încurajează lecturile publice, însă se desfășoară doar pentru câteva luni.
Potrivit legii, fiecare bibliotecă publică trebuie să cumpere anual 50 de cărți noi la mia de locuitori de la librăriile aflate în vecinătate. La noi în țară, doar 18 la sută dintre biblioteci reușesc să țină pasul și să aducă volume abia ieșite de la tipar.
Așa se explică, pe de o parte, și lipsa interesului pentru lectură. În 2019, potrivit datelor INS, puțin peste 16 la sută din populația țării a beneficiat de serviciile bibliotecilor.
Numărul bibliotecilor a scăzut constant. Anul trecut, erau 6.022 de biblioteci școlare, cu 28 mai puține decât în 2021.
”Raluca Turcan, ministrul Culturii: Demersul consistent pe care îl fac către colegii mei din Ministerul Finanțe să nu crească TVA –ul la carte.
Reporter: Să rămână la 5 la sută?
Raluca Turcan: Da, da – astfel încât să nu fie afectată producția și vânzarea de carte în România”.
Oana Boca Stănescu, Centrul Național al Cărții: ”Trebuie o sumă constantă și coerentă de măsuri care să vină dinspre sfera culturii, dar conjucat cu sfera educației”.
În Italia, de exemplu, statul obligă bibliotecile publice să cumpere cărți de la librăriile din proximitatea lor, în timp ce Spania face în mod constant campanii publice pentru încurajarea lecturii.
Cifra de afaceri anuală a pieței de carte în România este de 60 de milioane de euro, cea mai mică din Europa.
