De ce copiii din România sunt puși să se înscrie la discipline pe care nu vor să le studieze
Sistemul de educaţie din România nu are infrastructură, cadre didactice specializate, dar nici iniţiativa de a susţine opţionale care să reflecte în mod real alegerea elevilor.
Acesta este răspunsul Inspectoratului Şcolar din Bucureşti, întrebat de ce copiii sunt puşi în postura de a se înscrie la discipline pe care nu vor să le studieze.
Prin comparaţie, în Italia sau Anglia, elevii au posibilitatea de a studia gratuit, încă din clasele primare, muzică japoneză, actorie, scrimă ori astronomie.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Unii copii şi-ar dori să înveţe lucruri noi, să descopere lumea şi altfel decât prin română, matematică, engleză sau educaţie fizică. Sunt clasa a cincea la o şcoală din Bucureşti, însă visele lor sunt departe de realitatea oferită de Ministerul Educaţiei.
Cristina Vasilescu, diriginte clasa a 5-a: "Dacă ar fi să le oferim opţionalele pe care le vor, ar trebui să dispunem de resursă umană. Ei vor teatru, dar nu avem profesor."
Mărioara Voinea, director Şcoală Generală Sfinţii Voievozi: "E greu, în cazul în care un grup de copii vor să danseze popular, eu ca şcoală nu am instructor, pentru că avem un număr de norme limitat la planul cadru şi nu avem posibilitatea să angajăm o astfel de persoană, aşa că eu să o plătesc cu bani de la buget."
Aşadar, programa şcolară impune anumite cursuri opţionale, iar pentru acestea nu exsita resurse financiare pentru plata profesorilor, fie aceştia din urmă nu sunt preocupaţi să facă din lecţia respectivă, o oră interesantă.
Marina Manea, purtător de cuvânt Inspectoratul Școlar al Municipiului Bucureșlti: "Devine şi o problemă de mentalitate, ar trebui să aibă iniţiativa în primul rând, să se unească, să se gândească la un proiect.. Am vizitat o şcoală din Italia, unde în curte copiii plantau legume pe care le culegeau toamna, de exemplu făceau gem şi zacuscă.”
Asta în timp ce, de pildă, unii elevi din Italia au învăţat la ora de muzică un cântec tradiţional african.
Şi în sistemul de învăţământ din Anglia cursurile obligatorii sunt puţine, iar restul orelor sunt opţionale, pe care elevul şi le alege în funcţie de preferinţe: karate, balet, pian ori scrimă. Sunt absolut gratuite.
Călin Solea, profesor de matematică: ”Îşi aleg efectiv ce vor ei, dacă vrei să ajungi inginer îţi alegi matematică business economie, de exemplu. Dacă vrei să mergi pe partea artistică îţi poţi alege artă, drama, media.”
O astfel de programă, dorită de copii şi părinţi, pare o fantezie în România.
Sistemul din şcolile occidentale este deja aplicat în sistemul privat de învățământ din România. În total, în ţara noastră sunt 1200 de unităţi de invățământ acreditate de Ministerul Educaţiei, dar care s-au inspirat din metodele de predare din străinătate şi au importat chiar şi opţionalele...practice.
