Copiii muntilor. La 12 ani, isi doresc sa devina ciobani si sa traiasca la stana: "Nu este greu deloc, este foarte frumos"
La aproape 1.000 de metri altitudine, in Muntii Sebesului, la turmele de oi viata curge dupa reguli stravechi. Sute de familii de ciobani trudesc pentru a-si castiga traiul la stanele din varf de munte.
Copiii le sunt ajutoare de nadejde si lucreaza cot la cot cu parintii toata vara. Tocmai de aceea au luat vacanta cu o luna mai repede decat ceilalti elevi.
Acesta este semnalul ca incepe transhumanta. Manate, animalele o iau incet spre munte. La zeci de kilometri de satul Loman, in Muntilor Sebesului, exista locul numit ''La cruci'', o zona inconjurata de munti unde timpul parca a stat in loc. Stanele insirate una linga cealalta gazduiesc familiile de ciobani.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Pe aceste meleaguri, elevii iau vacanta mai repede pentru ca isi ajuta parintii sa duca animalele la munte. Viata la stana nu este deloc usoara. In timp ce copiii de la oras stau toata ziua pe tablete si calculatoare, in Alba cei mici lucreaza cot la cot cu adultii. La nici 12 ani, Silvia, stie ce drum va urma.
"Bacita. Sa fac branza, cas, urda", spune Silvia Stanila.
Si familia Gavrila lasa in urma satul pentru stana de la munte. Baietii sunt mai mici decat toiagele pe care le cara.
Ca sa ajunga in creierii muntilor cu oile, Ileana a plecat in zorii zilei. Este in clasa a VI-a, dar deja stie rostul la stina. Iar cei 20 de kilometri parcursi pe jos nu o sperie.
"Nu este greu deloc, este foarte frumos, e un mediu de viata minunata, curat", spune Ileana Gavrila.
Asa au trait si parintii si bunicii acestor copii. Rareori un membru al familiei isi face un rost departe de casa, in alt domeniu decat oieritul.
Ilie Gavrila, tatal copiilor: "Pe dealurile astea, daca nu ai animale, nu ai nimic. Nadajduim ca si ei vor urma dupa noi si de asta ne trudim sa le inmultim."
Elisabeta Gavrila, bunica copiilor: "Asa m-am pomenit de mica. Am 70 de ani fara unul si asa m-am pomenit, si asa mi-am crescut si nepotii."
De sute de ani, ciobanii de pe Valea Sebesului pleaca in transhumanta cu turmele de ori, cand da caldura, si se intorc abia in toamna, cand se strica vremea.
.webp)
