Compostul, secretul care le-a asigurat câştigul fermierilor care au pariat pe îngrăşămintele naturale
Pariul cu agricultura a fost câştigat de către unii fermieri mai curajoşi. Au renunţat la îngrăşămintele chimice şi s-au intros la natură. Ei folosesc aşa numitul compost, făcut din resturile plantelor.
În felul acesta şi-au mărit recoltele şi se mândresc cu legumele gustoase, de bună calitate.
În compost, plantele şi iarba sunt tocate mărunt, iar după macerare sunt introduse în pământ prin arătura. Producţia este, uneori, mai mare decât dacă s-ar folosi îngrăşăminte cu azot.
Un femier are acum peste 100 de clienţi cărora le livrează săptămânal legume.
Ioan Jivu, legumicultor: "Beneficiile compostului, el îngraşa natural solul pe care îl lucrez. Adică tot ceea ce iarba şi plantele au luat din pământ, revine înapoi printr-un circuit natural în pământ".
Şi Lucian Dragomir din judeţul Braşov a folosit în ultimii 5 ani doar compost, pe care îl face singur. Sustine ca producţia i-a crescut cu până la 30%.
Lucian Dragomir, fermier: "Astea sunt resturi de la dovlecei care sunt foarte bune, astea se descompun complet. Când termin cu roşiile pun tot aici plantele de roşii, frunzele care le adun de la zmeură, mure, inclusiv cojile de legume, ceea ce mâncăm în casa, un îngrăşământ extraordinar pentru anul următor."
Inclusiv râmele, atrase de resturile vegetale, vin cu un aport de minerale şi enzime, astfel încât amestecul devine unul dintre cele mai eficiente ingramasimte din legumicultura ecologică.
Compostul este făcut la o staţie de preparare a operatorului de salubritate din Oradea. Numai anul trecut au ieşit 800 de tone.
În Timiş autorităţile judeţe au cumpărat aproape 40.000 de minicompostoare ecologice, pe care le-au distribuit agricultorilor.
Un sac de 40 de litri de compost costă 10 lei, iar o tonă de compost vrac 170 de lei.
