Compostul, secretul care le-a asigurat câştigul fermierilor care au pariat pe îngrăşămintele naturale

×
Codul embed a fost copiat

Pariul cu agricultura a fost câştigat de către unii fermieri mai curajoşi. Au renunţat la îngrăşămintele chimice şi s-au intros la natură. Ei folosesc aşa numitul compost, făcut din resturile plantelor.

În felul acesta şi-au mărit recoltele şi se mândresc cu legumele gustoase, de bună calitate.

În compost, plantele şi iarba sunt tocate mărunt, iar după macerare sunt introduse în pământ prin arătura. Producţia este, uneori, mai mare decât dacă s-ar folosi îngrăşăminte cu azot.

Un femier are acum peste 100 de clienţi cărora le livrează săptămânal legume.

Ioan Jivu, legumicultor: "Beneficiile compostului, el îngraşa natural solul pe care îl lucrez. Adică tot ceea ce iarba şi plantele au luat din pământ, revine înapoi printr-un circuit natural în pământ".

Citește și
agricultura
Secetă devastatoare în țară. Fermierii așteaptă ploi de mai bine de o lună și jumătate

Şi Lucian Dragomir din judeţul Braşov a folosit în ultimii 5 ani doar compost, pe care îl face singur. Sustine ca producţia i-a crescut cu până la 30%. 

Lucian Dragomir, fermier: "Astea sunt resturi de la dovlecei care sunt foarte bune, astea se descompun complet. Când termin cu roşiile pun tot aici plantele de roşii, frunzele care le adun de la zmeură, mure, inclusiv cojile de legume, ceea ce mâncăm în casa, un îngrăşământ extraordinar pentru anul următor."

Inclusiv râmele, atrase de resturile vegetale, vin cu un aport de minerale şi enzime, astfel încât amestecul devine unul dintre cele mai eficiente ingramasimte din legumicultura ecologică.

Compostul este făcut la o staţie de preparare a operatorului de salubritate din Oradea. Numai anul trecut au ieşit 800 de tone.

În Timiş autorităţile judeţe au cumpărat aproape 40.000 de minicompostoare ecologice, pe care le-au distribuit agricultorilor.

Un sac de 40 de litri de compost costă 10 lei, iar o tonă de compost vrac 170 de lei.

Citește și...
După o vară secetoasă, urmează o toamnă păguboasă pentru agricultori. Efectele negative
După o vară secetoasă, urmează o toamnă păguboasă pentru agricultori. Efectele negative

Țăranii din Lungulețu, județul Dâmbovița, spun că, din cauza că nu a plouat în partea a doua a verii, recolta de dovleci s-a înjumătățit față de anul trecut.

Secetă devastatoare în țară. Fermierii așteaptă ploi de mai bine de o lună și jumătate
Secetă devastatoare în țară. Fermierii așteaptă ploi de mai bine de o lună și jumătate

Este dezastru pe ogoarele din ţară, după ce din vară n-a mai dat strop de ploaie. În multe locuri s-a instalat deja seceta, iar grâul însămânţat luna trecută nu a răsărit încă. Dunărea a scăzut şi ea şi se navighează cu greu.

Recomandări
Noua conductă de gaze din Bulgaria a început să funcționeze. România poate spera la prețuri mai mici la gaze
Noua conductă de gaze din Bulgaria a început să funcționeze. România poate spera la prețuri mai mici la gaze

România poate spera la prețuri mai mici la gaze, odată cu intrarea în funcțiune a conductei din Bulgaria prin care am putea importa gaz din zona Mării Caspice.  

Culturi risipite din cauza „hibelor legislative”. Cum reacționează statul român la problema secetei
Culturi risipite din cauza „hibelor legislative”. Cum reacționează statul român la problema secetei

„Ne facem că plouă”, partea II. În Vrancea, un fermier se chinuie de 17 ani să preia un canal construit înainte de 1989, nefolosit, pentru a iriga.  

2022, un an în care pârjolul a cuprins Europa, Asia și America. Cât de pregătite sunt autoritățile
2022, un an în care pârjolul a cuprins Europa, Asia și America. Cât de pregătite sunt autoritățile

„Ne facem că plouă”, partea I. 2022 va intra în istorie ca cel mai secetos an trăit de omenire, până acum. Ar trebui să plouă mărunt luni la rând pentru ca pământul să-și revină și să rodească, așa cum o făcea până acum câțiva ani.