Câte milioane de tone de alimente aruncă românii la gunoi. Suntem printre cei mai risipitori europeni

×
Publicitate

România este printre țările fruntașe în ceea ce privește risipa de mâncare.

Din 89 de milioane de tone de alimente care ajung la gunoi în toată Europa, 5 milioane de tone provin de la noi.

Chiar dacă oamenii s-au speriat în pandemie, au cumpărat mai puțin și, implicit, au aruncat mai puțin, fenomenul rămâne unul alarmant.

Nicoleta are trei copii și înainte de pandemie realiza manual obiecte decorative, ca să-și suplimenteze indemnizația de handicap. Acum face măști de protecție, însă tot nu-i ajung banii. Încearcă să economisească cât poate.

Nicoleta Tilincă: „Aici am o ceapă. Și dacă n-am folosit-o toată, am pus-o la frigider și data viitoare o folosim. La iaurturi, înainte cred că luam câte opt, zece, să fie în frigider. Acuma nu mai iau atâtea. Iau doar 2-3. Când se termină, luăm altele”.

Și la cumpărături, oamenii și-au schimbat atitudinea.

Mai mulți cercetători din România, Macedonia de Nord și Republica Moldova au demarat un amplu proiect privind risipa alimentară, finanțat de Agenția Universitară a Francofoniei.

Asta, în condițiile în care Uniunea Europeană vrea ca până în 2030 risipa să scadă cu 50%. Adică, de la 89 de milioane de tone, la 45 de milioane de tone. Studiul, condus de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, vizează un milion de persoane și se realizează prin chestionare online.

Cristina Pocol, profesor la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca: „Câteva sfaturi, să zicem, minimale ar fi: verificarea termenului de garanție, de expirare a alimentelor, și, de asemenea, utilizarea unor rețete inovative”.

Camelia Gui, Food Waste Combat: „Trebuie să ai grijă la cum îți porționezi, la cum îți planifici mâncarea și cum ți-o depozitezi”.

Chiar dacă oamenii, speriați de o criză economică, au devenit mai responsabili în această perioadă, risipă alimentară rămâne o mare problemă. Fie că vorbim despre hypermarketuri, producători sau procesatori, toți aruncă prea multe alimente la gunoi. Mulți dintre comercianți țin marfa pe rafturi până expiră, în loc să o doneze cu câteva zile înainte. Numai anul trecut, au ajuns la incinerare peste 400.000 de tone de mâncare. Și au fost donate doar opt.

Un singur donator este luat în evidență într-un registru special, care există la Ministerul Agriculturii și în care se puteau înscrie toți comercianții. Deși avem o lege a risipei alimentare, în ultimul an de zile nu s-a schimbat mai nimic.

Iată cum arătau lucrurile înainte de pandemie.

Nicu Pavel, administrator al unui magazin social: „Ce vedeți la mine în mașină este o cantitate infimă din ce se aruncă. Din ce am văzut eu”.
Reporter: „Și toate supermarketurile fac treaba asta?”
Nicu Pavel: „Toate! Gândiți-vă, dacă nu eram noi, cu asociația asta, câtă marfă aveam la gunoi! Eu am acolo 700 de kg de brânză. Câtă lume trăiește din asta?”

Marfa a fost luată de la câteva hypermarketuri din Capitală și vândută cu 80% mai ieftin. Produsele, care au cel puțin 10 zile de valabilitate, sunt căutate de peste 600 de familii nevoiașe, care se hrănesc de aici.

Reporter: „Cam câtă marfă aduceți într-o săptămână?”
Șofer care transportă marfă la incinerare: „Zece tone pe săptămână”

Reporter: „Și cam ce produse?”
Șofer: „Lactate, carne, mezeluri”.
Reporter: „Mai mult dau la donat sau mai mult dau la distrus?”
Șofer: „Mai mult la distrus. La donații îi numeri pe degete”.

Cantități impresionante de legume, care nu mai ajung să fie comercializate, sunt aruncate direct pe câmp, lângă depozite sau în pubele.

Legea risipei alimentare nu obligă operatorii să doneze marfa rămasă, cum se întâmplă în Franța sau Cehia.

Aurel Simion, secretar de stat: „Dacă le pui undeva în față acolo eticheta verde și îi și scriu: unitate înscrisă în proiectul de rezolvare a risipei alimentare sau de diminuare a risipei alimentare, devin mai atractivi, dumnealor mai interesați. Altfel, cum pot să... dacă legea nu-l constrânge? Ce pot să-i fac? Să-i arăt că uite, bă, X este mai interesat decât tine. Moral e să te gândești și la cei săraci, cei necăjiți”.

În România, 5 milioane de tone de alimente ajung, în fiecare an, la gunoi. Suntem pe locul 9 în Europa la risipa alimentară.

Articol recomandat de sport.ro
Ce este și cum funcționează ECMO, procedura luată în calcul de medici în cazul lui Mircea Lucescu
Ce este și cum funcționează ECMO, procedura luată în calcul de medici în cazul lui Mircea Lucescu
Citește și...
Sute de bătrâni din Bacău primesc ajutoare de la voluntari în prag de Paște. „Nu ne deschide nimeni poarta”

În satele României sunt mulți bătrâni cărora abia le mai trece pragul cineva. S-au gândit la ei voluntarii unei fundații care merg în vizită în aceste zile la sute de pensionari din județul Bacău.

Transparența salarială: 9 din 10 firme din România nu pot explica de ce au salarii diferite pentru posturi similare

Trei sferturi dintre companiile din România (75%) riscă neconformitatea față de Directiva UE privind transparența salarială, ce va intra în vigoare pe 7 iunie 2026, notează un studiu realizat de o platformă specializată în domeniul resurselor umane.

Israelienii vor livra României dronele Watchkeeper X, după amânări și amenințări. Cât valorează

Israelienii de la Elbit Systems vor livra României, după mai multe amânări, dronele Watchkeeper X pe care MApN le-a cumpărat încă din 2022 cu aproape 430 de milioane de dolari. 

Recomandări
Prețurile la pompă au scăzut după miezul nopții, când a intrat în vigoare reducerea accizei la motorina standard

Plătim mai puțin pentru litrul de motorină standard. Prețul la pompă a scăzut de la miezul nopții, în urma reducerii accizei, decisă de Guvern. 

Liderul suprem al Iranului nu ar fi capabil să conducă țara. Mojtaba Khamenei, „inconștient” și tratat pentru o boală „gravă”

Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, este în stare de incapacitate și primește îngrijiri medicale în orașul sfânt Qom, potrivit unei evaluări a serviciilor de informații care sugerează că acesta nu este capabil să conducă țara.

Vremea se răcește de Paște. Cum va fi de 1 Mai. Prognoza pentru urmatoarele patru săptămâni

Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni indică variații de temperatură în diferite regiuni ale țării, potrivit estimărilor realizate de Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF) și transmise de ANM.