Când este Sfântul Andrei și ce obiceiuri trebuie să respecți
Credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc luni, 30 noiembrie, pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor. În acest an, marea sărbătoare are loc în condiţii sanitare stricte, impuse de pandemia de coronavirus.
Peste 130 de jandarmi şi poliţişti sunt mobilizaţi la manifestările religioase organizate la Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei din comuna Ion Corvin, a informat, duminică, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi (IJJ) Constanţa.
Dispozitivele sunt unele uzuale pentru un astfel de eveniment, a precizat IJJ Constanţa.
Conform sursei citate, în colaborare cu reprezentanţii mănăstirii şi ai DSP Constanţa, au fost stabilite trasee interioare de deplasare a pelerinilor către racla cu sfintele moaşte, altar şi lumânărar, au fost realizate marcaje pe traseul de acces în mănăstire, precum şi pentru participanţii la slujba religioasă, astfel încât să se respecte distanţarea fizică.
"Pentru desfăşurarea fără incidente şi în siguranţă a evenimentului, solicităm tuturor participanţilor să respecte aceste marcaje, să nu staţioneze excesiv în zona raclei şi să nu forţeze accesul prin alte puncte decât cele marcate", a transmis IJJ Constanţa.
Potrivit legislaţiei, pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reşedinţa în localitatea unde se desfăşoară respectiva activitate.
Jandarmeria şi Poliţia fac apel la responsabilitate şi recomandă tuturor participanţilor să respecte regulile de protecţie individuală - păstrarea distanţei fizice, purtarea corectă a măştii de protecţie şi dezinfectarea mâinilor. Organizatorii asigură trei puncte unde sunt dezinfectanţi şi măşti.
Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, i-a invitat pe preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban, membrii Guvernului, parlamentari, precum şi pe reprezentanţii autorităţilor locale să participe la manifestările religioase prilejuite de sărbătoarea Sfântul Andrei.
Cine a fost Sfântul Andrei
Frate al Sfântului Apostol Petru, Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor, a fost pescar în Betsaida, cetate aflată pe malul Lacului Ghenizaret.
Sfântul Andrei este cel care pentru prima dată L-a făcut cunoscut pe Hristos, spunând fratelui său Simon (Petru), că L-a aflat pe Mesia: "Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: am găsit pe Mesia. Şi l-a adus la Iisus. (Ioan 1, 41, 41)".
Pentru aceasta, Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel dintâi chemat al Domnului. Din zilele acelea, Sfântul Apostol Andrei a urmat Mântuitorului, însoţindu-l pe drumurile Ţării Sfinte, ca şi ceilalţi apostoli.
Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos.
Misiunea de creştinare pe care a avut-o a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, când Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea pentru propovăduire.
Potrivit tradiţiei Bisericii, Sfântului Andrei i-a căzut la sorţi să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, în ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi în Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.
Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus mai pe urmă "Crucea Sfântului Andrei".
Cum a devenit Apostolul românilor
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în 1995, ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei.
Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Mântuirii Neamului.
Tradiţia şi folclorul românesc amintesc despre prezenţa Sfântului Andrei în părţile Dobrogei, unde apostolul şi însoţitorii săi şi-au găsit loc de odihnă într-o peşteră. În anul 1943, episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos a sfinţit acest aşezământ cu numele de "Peştera Sfântului Apostol Andrei". În prezent în acest loc a fost ridicat un complex monahal.
Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.
Iată câteva obiceiuri care se pun în practică în noaptea de SFÂNTUL ANDREI:
- Pentru a alunga spiritele rele, este folosit peste tot usturoiul, de la grajdurile animalelor până la cruciuliţele făcute pe mânuţele copiilor.
Noaptea de SFÂNTUL ANDREI este un fel de noapte magică. Se spune că în ajun circula strigoi, aceştia fiind suflete pedepsite care din cauza unei vieţi nepotrivite sau luată prin violenţă bântuie, şi atunci tot drept apărare se foloseşte usturoiul, copiilor li se face cruce cu usturoi pe mână.
-Fetele care vor să se mărite ascund sub pernă un fir de busuioc, pentru a-şi visa iubitul.
-La miezul nopţii de SFÂNTUL ANDREI, fetele întorc un ulcior de lut cu gura în jos, pun pe fundul vasului 3 cărbuni încinşi şi rostesc o incantaţie, pentru a cuceri inima băiatului iubit.
-Fetele care vor să-şi vadă ursitul trebuie să stea goale între două oglinzi, la miezul nopţii, cu două lumânări aprinse în mână. În oglinda din spate vor vedea scene din viitorul lor, inclusiv chipul celui care le va fi soţ.
-O altă metodă pentru a afla de SFÂNTUL ANDREI cum arată ursitul este următoarea: faţă ţine două lumânări aprinse în mână şi priveşte într-un pahar cu apă în care a fost aruncată o verighete sfinţită, pentru cununie.
-In noaptea de SFÂNTUL ANDREI, cei care vor să afle dezlegarea unor mistere sau enigme din trecut trebuie să participe la un ritual bizar în cimitir. Într-un vas cu apă descântată, ei vor vedea tot ce s-a întâmplat.
-Spiritele rele nu vor avea acces în casă dacă gospodinele vor întoarce în seara de SFÂNTUL ANDREI toate cănile şi vasele cu gura în jos.
-Tot pentru alungarea spiritelor se agaţa usturoi la intrare, iar animalelor li se pune în mâncare busuioc şi în apă câteva picături de agheasma.
-De SFÂNTUL ANDREI se pune grâu la încolţit, pentru că gospodarii să afle cum va fi recolta de anul viitor, dar şi cât de prospera va fi casa şi familia lui.
Nu în ultimul rând, vremea din această noapte ne va spune cum va fi iarnă care urmează. Să sperăm că vor avea parte de cer senin, pentru că atunci iarna va fi blândă.
Etichete: constanta, pestera, sfantul andrei, tradiții,
Dată publicare:
