Conserve romanesti, doar ca proces si eticheta. De ce importam si in anul cu cea mai buna recolta
In Romania, faci agricultura rugandu-te sa ai parte de vreme buna si de oameni care sa nu te insele. Si sa nu credeti ca doar gospodarii gandesc asa. Inclusiv directorii fabricilor de conserve sunt de aceasta parere.
Ei spun ca si-ar dori sa lucreze doar cu fructe si legume de la noi. Doar ca au putini furnizori care sa livreze constant o cantitate mare, asa ca tot in straini isi pun baza.
Intr-o fabrica de conserve din Tecuci sunt procesate 16 tone de fructe sau legume intr-o singura ora. Taranii nostri nu pot furniza atat de multa marfa, asa ca producatorii locali care se inhama sa incheie contracte pot fi numarati pe degetele de la o singura mana.
Cu alte cuvinte si anul acesta vom lua pentru compot piersici si caise de la bulgari sau polonezi. In cazul legumelor unde productia este buna, stam prost la capitolul organizare. In tot acest timp, gospodarii se uita lung cum li se strica legumele pe camp. Nu au cum sa scape de ele pentru ca se lovesc de intermediari.
"Sunt preturi facute de bisnitari sau altii care aduc produse de dincolo, fara vama, fara taxe si ale noastre raman pe camp. Dezastru, dezastru. Nu mai rezistam!" spune Doru Babric, agricultor.
In acelasi timp, nici nu vor sa intre in asociatii sau cooperative, desi aceasta este singura lor sansa. Singurele culturi destinate procesarii care sunt subventionate de statul roman sunt cele de tomate. In schimbul angajamentului ca vor produce macar 8 tone de rosii, agricultorii primesc de la APIA 1725 de euro la hectar. Anul trecut, doar 19 fermieri din judetul Galati s-au orientat spre aceasta cultura.
Etichete: agricultura, conserve, fermieri, fructe, legume,
