Asistații social din Codlea refuză cursurile de recalificare: Nu ne trebuie meserie, avem alocații
Fonduri generoase vin de la Bruxelles pentru a schimba în bine comunitățile de la noi. Primăriile și organizațiile neguvernamentale au la dispoziție aproximativ 320 de milioane de euro pentru planuri de combatere a sărăciei și integrare socială.
Din păcate, proiecte similare derulate în trecut au avut rezultate slabe, deși arătau foarte bine pe hârtie.
În cartierul Malin, din Codlea, sute de familii trăiesc în case insalubre şi fără curent electric. Mulţi adulţi nu au serviciu şi trăiesc din ajutorul social. Primăria a obţinut 4 milioane de euro, bani cu care vrea să scoată din sărăcie 500 de nevoiaşi. Însă, când au fost chemaţi la cursuri de calificare, oamenii nu au fost încântaţi.
Mariana Muntean, localnica: Nu m-au ajutat cu nimica, am făcut atâtea cereri, dar nu m-a rezolvat cu nimic.
Reporter: Dar dacă va învăţa o meserie şi vă găsiţi de lucru şi câştigaţi bani?
Mariana Muntean: Păi, avem ajutorul social şi alocaţiile la copii... Dar nu dă, doamnă! A zis că ne face case sociale şi nu ne-a făcut nimic.
"Nu ştiu dacă e spre bine şi dacă e ceva pentru noi, romii.... ca noi am fost tot mereu demigrați la chestiile astea", spune un alt locuitor.
Prin acelaşi proiect, vor fi intabulate 150 de case care vor fi racordate la utilităţi, igienizate şi dotate cu aparate casnice.
50 de copii din familiile cele mai sărace merg deja la programul "Școală după şcoală", unde fac lecţii, primesc o masă caldă şi, cel mai important, învaţă cum să-şi facă un viitor.
Claudia Movileanu, profesor: "Mediul contează foarte mult, tocmai de aceea noi vrem să îi scoatem din acel mediu."
Şi la Dragomireşti, în Vaslui, e fierbere mare. Sătenii au auzit că o fundaţie din Bucureşti vine cu un proiect de peste 5 milioane de euro, să le schimbe viaţa.
Mihaela Pleșuvu, 28 de ani, casnică, potenţial beneficiar: "Aş vrea să fac o brutărie în sat, pentru că nu este. Să fie bio. Să fie o pâine proaspătă. Noi, la magazin o găsim veche. Să fie bio, să ştim ce mâncăm."
Cei mai vrednici dintre participanţii la cursul de antreprenoriat, 12 la număr, vor primi câte 25.000 de euro ca să pornească o afacere.
Gabriel Amironesei, manager de proiect: "Oamenii doresc să îşi înfiinţeze firme fie în domeniul serviciilor, cum ar fi vulcanizare, service auto, de patiserie, alimentaţie publică, servicii de înfrumuseţare."
Experienţele anterioare nu justifică însă optimismul celor implicaţi în proiecte. La Apoldu de Sus, în Sibiu, s-au ţinut şi acum 3 ani cursuri de calificare. Satul a fost cuprins într-un proiect ambițios care îşi propunea să uşureze accesul pe piaţa muncii a peste 1000 de oameni din toată ţara.
Reporter: În ce s-a specializat soţul?
Localnică: Măcelar.
Reporter: Și parctica meseria asta acum?
Localnică: Nu.
Reporter: Şi ce face?
Localnică: Ţine diploma acasă.
"Cursul o fost din ăla pentru hotele, să facem curăţenie, de astea. Cameristă, am diplomă. Nu am folosit-o că nu am avut unde, că nu ne angajează nimeni, niciunde", spune o femeie.
Autorităţilor nu le rămâne decât să spere că rezultatele se vor vedea peste câţiva ani.
