AFP, despre romii din Baia Mare:"Trebuie sa aleaga intre marginea orasului si o fosta uzina chimica"
Aproximativ 1.000 de romi din Baia Mare se confrunta cu trista alegere de a locui intr-un cartier marginas al orasului sau in incinta unui fost combinat chimic, comenteaza AFP, intr-un reportaj realizat in zona Craica.
"Ce? Vor sa imi demoleze casa? Niciodata!", afirma Aurica Ciucur, o mama care se revolta fata de proiectul primariri de a reloca 1.000 de romi de la perferia orasului Baia Mare in incinta unui fost combinat chimic.
Ca si ea, numeroase familii de romi locuiesc in adaposturi improvizate sau in case din chirpici si sustin ca nu vor parasi zona Craica, unde s-au instalat in anii '90, cand inchiderea mai multor uzine a atras cautatorii de fier in acest oras minier.
Proiectul primariei, lansat la 1 iunie, a fost denuntat drept "discriminatoriu" de catre organizatiile nonguvernamentale si de Autoritatea guvernamentala pentru romi.
"Aceasta relocare nu este o solutie buna, nu face decat sa perpetueze dependenta romilor de autoritati si nu rezolva problema accesului la educatie si locuri de munca", a declarat presedinta asociatiei "Impreuna pentru Ei", Gabriela Pop.
Reales cu 86 % din voturi la 10 iunie, primarul orasului Baia Mare, Catalin Chereches (USL) da asigurari ca relocarea in incinta fostului combinat Cuprom este o solutie provizorie.
"Pana in primavara viitoare, cei 1.600 de romi care traiesc la limita saraciei in cartiere marginase se vor muta in locuinte sociale, daca Guvernul este de acord cu finantarea acestora", a declarat el pentru AFP, precizand ca din septembrie copiii vor merge la scoala, in timp ce un adult din fiecare familie va avea un loc de munca stabil.
Pentru unii dintre romi, aceasta este o sansa de a "scapa de saracie".
In timp ce excavatorul se intoarce pentru a nivela terenul pe care sunt amplasate cateva locuinte, mai multi romi se aduna in jurul consilierului primariei, Ioan Dumitru, care a venit sa supravegheze operatiunile.
"Puteti sa adaugati numarul 52 pe lista? Vreau sa plec intrucat copiii mei sunt de rasul tuturor la scoala pentru ca locuiesc aici", declara un tanar.
La numarul 245, la celalalt capat al cartierului, unde se afla o cale ferata dezafectata, Geta Boros aduna cateva piese de mobilier si haine, chiar inainte ca excavatorul sa ii demoleze casa construita din materiale reciclate.
"Mi-e teama ca viata in uzina Cuprom va fi ca la inchisoare, dar ce sa fac aici daca vecinii mei au plecat?", comenteaza femeia in varsta de 28 de ani.
Dupa ce excavatorul se indeparteaza, barbatii aduna scandurile din urma lui "ca sa ne incalzim la iarna", explica unul dintre ei.
"Incet-incet vor pleca cu totii", declara Dumitru cu un aer complice. "si dupa cum vedeti nu obligam pe nimeni sa plece", adauga el.
Dar cei care vor sa ramana acuza primaria ca le-a taiat bransamentele - ilegale - la reteaua de electricitate si intentioneaza sa sisteze si aprovizionarea cu apa pentru a-i convinge pe cei mai reticenti.
Impreuna cu sotia si cei patru copii, Constantin Boldijar s-a instalat deja in "blocul numarul 3" al fostului combinat Cuprom. "Este de o suta de ori mai bine aici decat la Craica", declara acesta, desi lucrarile de "igienizare" a apartamentelor, dintre care unele nu au fereste, nu s-au terminat inca.
"Gata cu microbii, gandacii si sobolanii", intervine un alt tanar, tatal a doi copii care se joaca in curte printre daramaturi.
Circa 100 de familii s-au instalat pana in prezent in cele trei imobile in care au fost birourile si laboratoarele companiei Cuprom. incalzirea, apa si electricitatea vor fi platite de primarie.
Inconvenientul este ca nu exista decat o toaleta pe etaj si nicio bucatarie.
Primaria afirma ca a creat in apropiere, cu circa 3,5 milioane de euro provenind din fonduri europene, un centru pentru familiile de romi, cu sali de baie, mese gratuite pentru 70 de persoane pe zi si o gradinita.
Daca ea personal regreta traiul de la Craica, Geta Boros se gandeste mai intai la copiii ei: "e mai bine pentru ei aici".
