Mii de romani dau costumul de oras pe sapa de la tara. Cati euro iti da statul ca sa devii fermier
4.000 de romani vor sa treaca de la hainele de oraseni, la salopeta si galosi. Spera sa fie ei cei care in viitor ne vor pune pe masa legume, fructe, miere si carne proaspata. Fiecare a solicitat in jur de 25.000 de euro, ca sa-si faca o ferma.
In premiera, plafonul maxim de fonduri, stabilit de Uniunea Europeana pentru asa ceva, a fost depasit cu peste 30 de milioane de euro.
Alin Dabija a fost legat, 10 ore pe zi, de reportofon si laptop, pana in toamna lui 2010. A scris cateva luni despre agricultura la un ziar local pana cand, in sfarsit, a cedat chemarii pamantului. La 35 de ani, s-a apucat de semanat grau, plivit rosii si erbicidat cartofi. Insa abia cei 15.000 de euro primiti in luna mai i-au lansat afacerea.
Pe drumul batatorit de Alin Dabija incearca acum si sa-si faca loc si Alin Popa, care a depus un dosar pentru exploatare apicola.
Teancuri si teancuri de dosare, adica peste 4.000 de proiecte au fost depuse, in iulie, la oficiile Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala - de trei ori mai multe fata de sesiunea de concurs precedenta. Solicitarile ar insuma 83 de milioane de euro. Dar nu avem de dat decat 50. Functionarii fac triajul pe baza unui punctaj.
Oricum, conditiile s-au relaxat mult... Pana acum se cerea ca fermierul sa aiba cel putin BAC-ul luat. Acum, sunt primiti si romanii cu scoli profesionale. Cei care doresc finantare trebuie sa treaca totusi printr-un curs minimal, ca sa inteleaga in mare, cum merge agricultura.
Cine ajunge pe lista respinsilor, mai are o sansa in noiembrie. Atunci creste si prima de instalare, de la 10.000 la 12.000 de euro, dar si plafonul maximal pentru inceperea businesului.
Ca sa evite o avalansa de amatori de "bani gratis", autoritatile subliniaza ca orice proiect va fi supravegheat si evaluat periodic timp de cinci ani. Finantarea poate fi oricand oprita, iar banii ceruti urgent inapoi.
Etichete: agricultura, fermieri, finantare, fonduri, ue,
.webp)
