Un program creat de Spitalul Colentina pentru detectarea TBC, cumpărat cu o sumă uriașă de o țară măcinată de această boală
Tuberculoza, o boală infecțioasă cumplită de care suferă aproape 10.000 de români, poate fi diagnosticată în câteva ore cu ajutorul inteligenței artificiale.
Programul creat de cercetătorii Spitalului Colentina cu sprijinul unor tehnicieni IT detectează bacilul Koch, bacteria care provoacă boala. Sistemul inovator va fi cumpărat curând de statul indonezian, care se confruntă cu o epidemie de proporții.
”Aceștia sunt bacilii tuberculozei, sunt mai mulți aici, niște bastonașe mici și roșii”.
Timp de trei ani, cercetătorii Spitalului Colentina și o echipă de ingineri IT au folosit probe vechi pentru a crea un sistem de depistare a bacilului Koch, prin inteligență artificială.
”Dr. Cristina Popp, medic anatomopatolog: Am început prin a alege lame pe care este bacilul tuberculozei și a-l marca pur și simplu, urmând ca aceste imagini să le oferim programului, prin inginerii noștri de machine learning. El învață ca un student, continuu, din greșelile pe care le-a făcut și pe care i le corectezi.
Reporter: În cât timp?
Dr. Cristina Popp: Câteva ore. Omul nu face nimic în acest timp. Calculatorul lucrează în fundal”.
Odată ce programul depistează un pacient pozitiv cu TBC, medicul primește o alertă, însoțită de imaginile în care apare bacilul. Doctorul are nevoie de câteva zeci de secunde ca să confirme rezultatul, apoi inițiază tratamentul mai repede decât prin metoda clasică.
Tuberculoza distruge plămânii și imunitatea bolnavului. Se vindecă greu, se transmite ușor și poate produce, în câteva luni, epidemii cu sute de mii de cazuri, așa cum se întâmplă în prezent în unele țări din Asia.
Achiziția programului va aduce zeci de milioane de euro pentru statul român
”Dr. Sabina Zurac, șef secție: Modelul nostru de identificare a bacilului Koch are o acuratețe de până la 95 la sută și atinge randamentul celui mai bun anatomopatolog.
Reporter: Ați încercat să îl puneți față în față cu oameni care să lucreze același lucru?
Dr. Sabina Zurac: Evident. Am testat algoritmul nostru împotriva unei echipe de anatomopatologi. Rezultatul pe care l-a dat algoritmul pe 60 de lame examinate a fost la fel de bun ca cel mai bun rezultat al unui anatomopatolog. Nu mai există un alt program cu rezultatele noastre în lume”.
Reprezentanții autoritatății sanitar-militare din Indonezia au aflat despre acest instrument și au trimis specialiști în România.
Vorbim de o țară cu 200 de milioane de locuitori, aproape un milion de bolnavi și 150.000 de decese pe an din cauza tuberculozei.
Noul președinte a anunțat o campanie națională de screening. Iar aici intervine programul românesc, care va putea analiza la distanță probe colectate de pe cele peste 17.000 de insule.
Achiziția algoritmului de către indonezieni va însemna probabil câteva zeci de milioane de euro pentru statul român, cu drepturi de autor plătite către spitalul și inginerii de inteligență artificială care au creat programul.
Aceștia lucrează deja la alt sistem, care identifică în imagini celulele canceroase din piele și din sistemul urinar. În paralel, tehnologia este deja folosită de medicii din spitalul bucureștean.
