Cea mai ridicată valoare a fost înregistrată în zona de Sud-Vest, Oltenia. Printre cele mai grave afecțiuni ale sistemului circulator se numără infarctul, AVC-ul, insuficiența cardiacă și bolile vaselor periferice.
România are cele mai ridicate valori
Corespondent PROTV: „La regiunile cu cele mai mari ponderi: două sunt în Bulgaria și una din România. Este vorba de Sud-Vest Oltenia - cu 63,8 procente. La polul opus, statisticile arată mult mai bine în Franța care are 5 regiuni cu mai puțin de 20 de procente, Danemarca și Țările de Jos, unde avem regiuni cu 20,5%, respectiv 22,4%. Revenind la România - SV Oltenia are statisticile cele mai îngrijorătoare, urmată de zona de Sud Muntenia și cea de Sud-Est. Cel mai bine stă regiunea București-Ilfov, dar și aici procentul trece de 53%.”
Ponderea ridicată a deceselor provocate de bolile circulatorii poate fi explicată de îmbătrânirea populației și diferențele privind accesul la prevenție și servicii medicale.
Factorii de risc cresc riscul cardiovascular
Conf. univ. dr. Ștefan Busnatu: „Noi dacă ne comparăm cu țările vestice pe aceleași criterii de expunere la fumat, vârstă, tensiune arterială, valorile de colesterol și diabet avem un risc de 3 ori mai mare de a suferi în următorii 10 de a suferi un eveniment cardiovascular advers.”
Multe dintre aceste decese ar putea fi prevenite prin controlul din timp al principalilor factori de risc. Doar că mulți români ajung la medic abia când apar simptomele, iar bolile cardiovasculare pot evolua mult timp fără să dea semne.
Prof. dr. Dragoș Vinereanu: „În primul rând să știi că ai acești factori de risc, măsoară TA, ia-ți analizele, vezi cât e colesterolul și în special colesterolul rău, vezi cât e glicemia, controlează-ți greutatea corporală, fă efort fizic.”
Românii sunt diagnosticați cu hipercolesterolemie
Peste o treime dintre pacienții activi din România au fost diagnosticați cu hipercolesterolemie în 2024.
Riscul cardiovascular este calculat în funcție de vârstă, sex, fumat, tensiune arterială și colesterol, iar noul contract-cadru prevede mai multe analize gratuite pentru evaluare.
Larisa Mezinu, vicepreședinte CNAS: „Ne-am propus să introducem pe lângă LDL și HDL, astfel încât medicul să poată calcula acel scor 2 mai bine, și lipoproteina A.”
Fundația Română a Inimii a lansat o campanie prin care își propune ca până în 2030 cel puțin jumătate dintre pacienții cu colesterol crescut să atingă valorile recomandate prin tratament.
