Premiera stiintifica. A fost recreat microbul Mortii Negre, care a ucis 100 de milioane de oameni
Dupa ce Moartea Neagra a lovit Londra in 1348, aproximativ 2.400 de oameni au fost inmormantati in East Smithfield, intr-un cimitir care fusese pregatit special. Acum, cercetatorii au reconstruit ADN-ul microbului care a provocat pandemia.
Astfel, oamenii de stiinta au reconstruit structura integrala a ADN-ului acelui microb, dupa ce au extras celulele necesare din dintii victimelor respective.
Nu se cunoaste numarul exact al imbolnavirilor, insa se presupune ca a fost infectata intre o treime si o jumatate din populatia Europei de Vest, timp de aproximativ 5 ani.
Bacteria care a cauzat acea pesta se numeste Yersinia si este activa chiar si in prezent, insa prezinta simptome diferite, ceea ce ii face pe unii istorici sa se indoiasca de faptul ca ar fi stat la originea fenomenului cunoscut sub numele de Moartea Neagra.
Aceste indoieli au condus, anul trecut, la demararea unor cercetari, care sa lamureasca misterul pandemiei ucigase.
Pana acum, dovezile obtinute indica faptul ca foarte importante au fost conditiile de trai din acele vremuri - mult mai mult decat proprietatile in sine ale bacteriei. Genomul recuperat din randul victimelor aflate in cimitirul East Smithfield este extraordinar de similar cu bacteria care exista in zilele noastre - spun cercetatorii, citati de The New York Times. Acest grup de oameni de stiinta este condus de Kirsten I. Bos de la Universitatea McMaster din Ontario si de Johannes Krause de la UniversitateaTübingen din Germania.
Este pentru prima data cand un genom al unui patogen antic este reconstruit - deschizand calea catre observarea epidemiilor din istorie si analizarea modului in care microbii s-au adaptat la gazdele umane.
Genomul acestei bacterii este alcatuit dintr-un singur cromozom (care are o lungime de aproximativ 4,6 milioane de celule ADN), precum si din 3 inele ADN, denumite plasmide.
In 660 de ani, de cand a lovit Moartea Neagra, doar 97 de astfel de celule ADN s-au schimbat si numai 20 dintre aceste schimbari apar in gene si, astfel, afecteaza proprietatile fizice ale organismului - scriu cercetatorii in raportul care a fost dat publicitatii miercuri, in jurnalul Nature.
Dr. Krause si ceilalti oameni de stiinta au comparat secventa ADN cu una dintre aceste plasmide.
Se pare ca, in secolul 14, conditiile de viata erau urmatoarele. Climatul era rece, ploile abundente distrugeau culturile, iar foametea se declansa frecvent. De asemenea, in 1337 a izbucnit Razboiul de 100 de ani. Populatia suferea probabil de malnutritie si alte asemenea boli in momentul in care pandemia a lovit, asemenea apocalipsei.
"Oamenii credeau, pe buna dreptate, ca a venit sfarsitul lumii." - a spus doctorul Bos.
Reconstruirea totala a genomului bacteriei care a provocat ciuma medievala a reprezentat un adevarat tur de forta. ADN-ul a fost descompus in milioane de mici fragmente, care au fost coplesite ca numar de ADN-ul gazdei umane si al bacteriei care a consumat corpul dupa moarte.
Etichete: ADN, cercetatori, ciuma, epidemii, moartea neagra, pandemii,
Dată publicare:
.webp)
