Obiceiul urât, dar des întâlnit, care poate duce la demență. Ce arată un studiu
Un nou studiu a scos la iveală legătura surprinzătoare dintre scobitul în nas și riscul ca acest gest să determine boli psihice.
În cazurile în care scobitul în nas deteriorează țesuturile interne, anumite specii critice de bacterii au cale liberă spre creier, avertizează oamenii de știință care spun că prezența lor poate determina semne ale bolii Alzheimer.
Există o mulțime de avertismente în acest sens. Studiile au fost efectuate pe șoareci, nu pe oameni, însă rezultatele cercetărilor nu ar trebui neglijate.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Noul studiu ar putea să ne dea mai multe detalii despre modul în care se declanșează boala Alzheimer.
O echipă de cercetători condusă de oamenii de știință de la Universitatea Griffith din Australia a efectuat mai multe teste cu o bacterie numită Chlamydia pneumoniae.
Această bacterie poate infecta oameni și poate provoca pneumonie. Ea a fost descoperită, de asemenea, în majoritatea creierelor umane afectate de demență cu debut tardiv.
S-a demonstrat c la șoareci bacteria poate urca pe nervul olfactiv (care unește cavitatea nazală și creierul).
Mai mult, s-a sesizat că atunci când a existat o deteriorare a epiteliului nazal (țesutul subțire care se află de-a lungul acoperișului cavității nazale și care poate fi deteriorat de scobitul în nas), infecțiile nervoase s-au agravat.
Asta a făcut ca în creierul șoarecilor supuși la teste să fie depozitată o cantitate mai mare de proteină amiloid-beta.
Această proteină este eliberată ca răspuns la infecții și este regăsită, de asemenea, în concentrații semnificative la persoanele care suferă de boala Alzheimer.
„Suntem primii care au demonstrat că Chlamydia pneumoniae poate intra direct pe nas și ajunge în creier, unde poate declanșa patologii care seamănă cu boala Alzheimer. Dovezile sunt potențial înfricoșătoare și pentru oameni", spune cercetătorul în neuroștiințe James St John de la Universitatea Griffith din Australia, conform sciencealert.com.
Oamenii de știință au fost surprinși de viteza cu care bacteria s-a instalat în sistemul nervos central al șoarecilor, infecția având loc în decurs de 24, până la 72 de ore. Se crede că bacteriile și virușii ajung foarte rapid din nas în creier, acesta fiind motivul pentru care infecția s-a instalat atât de repede.
Deși nu este sigur că efectele vor fi aceleași și la oameni este totuși important ca studiile pe această temă să continue, spun oamenii de știință
„Trebuie să facem acest studiu la oameni și să confirmăm dacă aceeași cale funcționează în același mod. Este o cercetare care a fost propusă de mulți oameni, dar care nu a fost încă finalizată. Ceea ce știm este că aceleași bacterii sunt prezente la om, dar nu am aflat cum ajung acolo", spune St John.
Cât de periculos este scobitul în nas
Aproximativ 9 din 10 oameni se scobesc în nas. Deși legătura dintre acest gest și boala Alzheimer nu este clară, acest studiu ar trebui să ne dea de gândit și să ne facă să renunțăm la scobitul în nas.
Sunt planificate studii viitoare, dar până atunci oamenii de știință sugerează că scobitul în nas și smulgerea părului din nas ar trebui evitate. Ei spun că țesutul protector al nasului poate fi deteriorat atunci când ne scărpinăm în nas.
O întrebare nerezolvată la care oamenii de știință căuta să răspundă este dacă depozitele crescute de proteină amiloid-beta reprezintă sau nu un răspuns imunitar natural și sănătos care poate fi inversat atunci când infecția este combătută.
„Odată ce treci de vârsta de 65 de ani, factorul de risc crește imediat, dar analizăm și alte cauze, deoarece nu este vorba doar de vârstă, ci și de expunerea la mediul înconjurător. Credem că bacteriile și virușii sunt esențiali", spune St John.
Studiul a fost publicat în Scientific Reports.