Investiții de sute de mii de euro, pentru spitale lăsate în paragină. Cum se scuză autoritățile
Sistemul medical românesc are nevoie de o restructurare până la temelii. În timp ce medicii pleacă din ţară în număr tot mai mare, multe dintre spitalele pe care le lasă în urmă sunt departe de normele europene moderne şi au urgent nevoie de renovări.
În Timişoara şi Cluj, de pildă, autorităţile au investit sute de mii de euro în construcţii noi, dar care, între timp, au fost lăsate de izbelişte.
În Timişoara, Clinica de Obstetrică şi Ginecologie funcţionează, în prezent, în două clădiri diferite. Vechi de zeci de ani, imobilele nu respectă standardele europene. Autorităţile vor să ridice un singur sediu modernizat pe acest teren.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Prof. univ. dr. Dorin Grigoraș, medic primar Obstetrică-Ginecologie: „Spitalele noi respectă nişte standarde, ne dau posibilitatea să reducem complicaţiile, aşa zice complicaţii nosocomiale, care sunt legate şi de circuitele de care dispunem în acest moment."
Până în 2021, autorităţile promit că proiectul va fi gata, cu bani de la bugetul local şi de stat.
Dan Diaconu, viceprimarul Municipiului Timişoara: „O suprafaţă de 17 - 18.000 de metri pătraţi construiţi, probabil investiţia va ajunge la aproximativ 20 de milioane de euro."
Între timp, la intrarea în oraş, zace părăsită o construcţie unde ar fi trebuit să se unească toate secţiile Spitalului Municipal, care în prezent sunt împrăştiate în 14 locuri din oraş. Apoi a primit destinaţia de Institut Oncologic. Nu a devenit însă nici una, nici alta. Începută în 1994, clădirea a fost de-a lungul timpului pasată de la o instituţie a statului la alta - de la Ministerul Sănătăţii, la Primăria Timişoara şi înapoi la Minister.
Autorităţile au cheltuit sute de mii de lei pentru documentaţie şi studii de fezabilitate. Totul s-a oprit, însă, aici.
Luminița Răveanu, director DSP Timiş: „Depinde de procedurile legale care trebuiesc parcurse.”
Reporter: „Asta ce înseamnă?”
Luminița Răveanu: „Estimăm că începerea execuţiei lucrării să fei la sfârşitul anului 2018. Din momentul începerii execuţiei, sunt trei ani prevăzuţi pentru efectuarea lucrărilor de execuţie."
Între timp, pacienţii stau înghesuiţi în aceleaşi spitale vechi de zeci de ani.
Prof. univ. dr. Hortensia Ioniță, şef secţia de Homatologie, Spitalul Municipal Timişoara: „Sunt 3 unităţi oncologice, chirurgia oncologică, hematologia, radioterapia şi care a devenit de multă vreme total insuficient pentru patologia pe care o îngrijim.”
Situaţie absurdă şi în Cluj, unde zace abandonată o construcţie, menită să devină un Spital de Urgenţă. Cu un milion de lei, clădirea a fost construită în proporţie de doar 40 de la sută. De 23 de ani nu s-a mai făcut însă nimic. În urmă cu mai bine de un deceniu, autorităţile judeţene au constatat că nu pot folosi această clădire drept un spital, pentru că are holurile foarte înguste şi saloanele prea mici.
Adela Golea, director medical Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj: „Dacă vă uitaţi la dimensiunea uşii, nu ai cum să intri cu o targă cu aparate pe dimensiunea aceasta, este mică."
În prezent, clădirea se afla în patrimoniul Ministerului Educaţiei, care vrea să ridice aici un campus universitar. Proiectul este blocat, însă, din cauza unui litigiu cu vechii proprietarului ai terenului.
