Gustările între mese, o problemă greu de gestionat la români. Ce aleg să mânânce și care sunt efectele

×
Codul embed a fost copiat

De poftă sau pentru a-și potoli foamea, tot mai mulți români iau gustări între mese. În multe cazuri, aceste mici tentații nu sunt deloc sănătoase. Potrivit unui studiu recent, aproximativ 4 din 10 persoane, au acest obicei.  

Miercuri este Ziua Mondială a Alimentației, iar specialiștii ne îndeamnă să fim prudenți și să optăm pentru gustări sănătoase cu un număr redus de calorii.

Ionela lucrează în industria frumuseții și are zile aglomerate, așa că sare peste masa de prânz. Apelează la diverse gustări care îi păcălesc pofta de mâncare.

Ionela, hairstylist: „Sar peste anumite mese și îmi potolesc foamea cu anumite chestii gen snacks-uri, covrigi sau produse de patiserie sau ciocolată, preferata mea și, uneori, cu un fruct sau ceva mai simplu”.

Potrivit studiului, majoritatea românilor preferă gustările dulci sau sărate, în timp ce doar 37% optează pentru variante mai sănătoase. Specialiștii ne recomandă fructele proaspete ori deshidratate și nucile și semințele în calitate de gustări între mese.

Citește și
fructe si legume de toamna
Fructe și legume „medicamente” de toamnă. Ce alimente trebuie consumate în sezonul rece
„E un cimitir!” Filmare terifiantă din cea mai mare parcare subterană din Valencia

Cele mai populare gustări consumate între mese:

► Gustările dulci - 58%
► Gustările sărate - 56%
► Gustările sănătoase - 37%

Larisa Rusu, nutriționist: „Într-adevăr, lumea merge mai degrabă spre gustările dulci, ciocolată sau chiar patiserii, din păcate, pentru că multă lume sare peste mesele principale și atunci ajungem să luăm ceva rapid de la magazin tocmai ca să ne furnizeze nivelul de energie”.

De fapt, o gustare înseamnă o masă micuță, cu până la 200 de calorii, formată din puține alimente.

De exemplu, o variantă sănătoasă ar fi un iaurt în combinație cu fructe proaspete, care nu ar trebui să depășească 150 de grame.

Rolul gustărilor este de a regla glicemia, spun specialiștii, dar și de a furniza energie corpului nostru. Mulți le cumpără mai degrabă de poftă decât de foame, mai arată studiul.

Femeie: Câteodată de plictiseală și de poftă”.

Student: „Când, de exemplu, mai ies de la facultate îmi cumpăr o prăjitură”.

De Ziua Mondială a Alimentației specialiștii spun că inclusiv gustările pot contribui la risipa alimentară.

Andreea Bobiș, reprezentant Banca pentru Alimente: „Pe fond de foame când mergem să cumpărăm aceste gustări există posibilitatea să cumpărăm mult mai mult decât am avea nevoie efectiv”.

Potrivit Băncii pentru Alimente, anual, fiecare român aruncă la gunoi 70 de kilograme de mâncare.

Articol recomandat de sport.ro
Vedeta din România care a ales să se mute în Florida
Vedeta din România care a ales să se mute în Florida
Citește și...
De ce e bine să împarți covrigi de Sfânta Parascheva. Ce alte alimente se mănâncă de această sărbătoare
De ce e bine să împarți covrigi de Sfânta Parascheva. Ce alte alimente se mănâncă de această sărbătoare

Sfânta Parascheva este o sfântă iubită în tradiția ortodoxă și este asociată cu numeroase legende și tradiții. An de an mii de pelerini creștini vin să se roage și să se închine la moaștele Cuvioasei, depuse la Catedrala Metropolitană Iași.

Fructe și legume „medicamente” de toamnă. Ce alimente trebuie consumate în sezonul rece
Fructe și legume „medicamente” de toamnă. Ce alimente trebuie consumate în sezonul rece

Fructele și legumele sunt surse excelente de substanțe nutritive, cu atât mai mult cele de sezon. Nutrienții din compoziția lor, cum ar fi vitaminele, mineralele, fibrele și antioxidanții aduc o serie de beneficii importante organismului.

Situație ciudată. Mâncărurile tradiționale românești, prea puține pentru export și prea scumpe pentru piața internă
Situație ciudată. Mâncărurile tradiționale românești, prea puține pentru export și prea scumpe pentru piața internă

Nemulțumiți că pătrund greu în magazine, numeroși fabricanți de alimente tradiționale spun că nu produc destul pentru străinătate, dar nici suficient de ieftin cât să acopere actele și taxele de transport.

Mărcile de alimente cel mai des falsificate. Cum facem diferența între mâncarea de calitate și cea contrafăcută
Mărcile de alimente cel mai des falsificate. Cum facem diferența între mâncarea de calitate și cea contrafăcută

Brânză tip parmezan sau ulei de măsline în amestec. Aflăm cum facem diferența între alimentele de calitate si cele falsificate.

Câți bani ar fi primit Nelu Tătaru de la pacienți. Ar fi luat șpagă de la zeci de oameni ca să îi trateze
Câți bani ar fi primit Nelu Tătaru de la pacienți. Ar fi luat șpagă de la zeci de oameni ca să îi trateze

Fostul ministru al Sănătăţii Nelu Tătaru, ar fi primit ca mită, în decurs de 3 luni, sume de bani între 100 şi 500 de lei, precum şi alimente, de la 45 de persoane, conform DNA. Alte 27 de persoane sunt cercetate pentru dare de mită în acelaşi dosar.

Recomandări
LIVE TEXT | Alegeri în Moldova 2024, turul 2. Până la ora 12.00 au votat peste 650.000 de moldoveni
LIVE TEXT | Alegeri în Moldova 2024, turul 2. Până la ora 12.00 au votat peste 650.000 de moldoveni

Astăzi are loc al doilea tur de scrutin în cadrul alegerilor prezidențilale din Republica Moldova. Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo își dispută cea mai înaltă poziție în stat.

Micii întreprinzători români din SUA votează cu Trump, sufocați de taxele democrate: „Cine muncește în țara asta? Mexicanii”
Micii întreprinzători români din SUA votează cu Trump, sufocați de taxele democrate: „Cine muncește în țara asta? Mexicanii”

Promisiunile electorale ale lui Donald Trump privind redresarea economiei au atins o coardă sensibilă, mai ales în rândul micilor antreprenori.

Alexandr Stoianoglo, despre faptul că se exprimă greu în limba română:
Alexandr Stoianoglo, despre faptul că se exprimă greu în limba română: "Nu alegem reprezentanţii Academiei de Ştiinţe"

Candidatul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), Alexandr Stoianoglo, a explicat, duminică, de ce se exprimă foarte greu în limba română, deşi are şi cetăţenie română.