Situație ciudată. Mâncărurile tradiționale românești, prea puține pentru export și prea scumpe pentru piața internă

×
Publicitate

Nemulțumiți că pătrund greu în magazine, numeroși fabricanți de alimente tradiționale spun că nu produc destul pentru străinătate, dar nici suficient de ieftin cât să acopere actele și taxele de transport.

În plus, unii clienți care vin pe la târguri spun că marfa lor e prea scumpă.

Şi clienţii străini preferă variantele autohtone. Iată de ce mulți apicultori reușesc să exporte.

”Marian Abălaru, producător apicol: În special Marea Britanie, avem un colaborator în Franța și mai nou în Canada. Sunt destul de mari taxele de transport, foarte multă birocrație, asta înseamnă timp pierdut!
Reporter: La ei sau la noi?
Marian Abălaru, producător apicol: Mai mult la noi”.

În plus, partenerii străini cer- la fel ca marile lanțuri comericale- prețuri mici de achiziție și aprovizionare constantă.

Primul pas peste hotare l-au făcut însă cele 14 produse care au certificate de indicație geografică protejată. Și cele care au primit numele de ”produs montan” încep să fie cerute afară.

Între timp, cel mai mare succes în afara țării îl au brânza și mezelurile, cerute mai întâi de comunitățile românești și acceptate de localnici ca exotice. Este comerț intracomunitar de câteva zeci de tone pe lună, însă statisticile nu calculează separat alimentele în serie mică.

Produsele artizanale românești sunt mult mai scumpe

Diferența de preț între alimentele tradiționale și cele industriale s-a redus în ultimul an, după câteva salturi succesive ale celor de fabrică. Micii producători au încercat să facă același lucru, dar s-au trezit în scurt timp că o parte dintre clienții lor au spus pas.

Așa că au dat înapoi. În prezent, produsele apicole artizanale sunt cu până la 30 la sută mai scumpe, afumăturile costă cu 40% mai mult, iar costul brânzeturilor poate fi cu 70% mai mare.

Numărul produselor cu certificare națională sau europeană depășește în prezent 4.700. Cele mai multe sunt produsele montane, tradiționale sau cele cu indicație geografică protejată.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Firma românească unde un simplu șofer are un salariu mai mare decât un prefect face angajări. Ce meserii se caută

Firmele lui Dorinel Umbrărescu, cel mai puternic constructor român, face angajări. Una dintre companiile sale are în lucru nu mai puțin de 80% din totalul autostrăzilor finanțate prin PNRR, iar salariile oferite le depășesc pe cele ale prefecților.

Cremă de fistic – rețeta simplă de pastă de fistic făcută în casă. Rețete delicioase cu fistic pe care trebuie să le încerci

Crema de fistic a devenit un adevărat deliciu culinar, perfectă pentru deserturi rafinate și preparate gourmet.  

Mere - de ce trebuie să mănânci unul pe zi. Care sunt cele mai bune soiuri de mere pentru plăcintă

Merele conțin antioxidanți, vitamine, fibre alimentare și o gamă variată de alți nutrienți.  

Recomandări
Prima reacție a Rusiei după arestarea spionului său la București: ”Niște fantezii”. Cum poate citi Kremlinul un text

Kremlinul consideră ”fantezii” acuzațiile aduse de DIICOT cetățenului rus arestat la București pentru tentativă la acte de diversiune. Ambasada Rusiei spune că nu există ”nicio informație concretă” în textul DIICOT care prezintă, concret, acuzațiile. 

DIICOT a clasat dosarul fostului consilier al lui Traian Băsescu: „Sunteți mulțumit de numirile făcute, domnule Președinte?”

Fostul consilier prezidenţial Cătălin Avramescu, vizat, luna trecută, de percheziţii într-un dosar în care se făceau cercetări pentru pornografie infantilă, a anunţat, joi, că DIICOT „a emis ordonanţă de clasare”, iar „dosarul «Pampers» a fost închis.

Război pentru apa din Dunăre. Austria acuză Ungaria că ia prea mult din fluviu pentru centrala nucleară de la Paks

Austria acuză Ungaria că a construit ilegal barajul de pe Dunăre, menit să devieze mai multă apă către centrala nucleară de la Paks. Viena a reclamat lucrările la Bruxelles, în timp ce Budapesta îi transmite să fie mai atentă cu ”problema azbestului”.