„Fantoma incurabilă”. O genă care face bacteriile rezistente la orice antibiotice se răspândește în spitale din toată lumea

În 2003, o echipă de oameni de știință a făcut o descoperire alarmantă în urina unui pacient dintr-un spital din Japonia: o tulpină de bacterie Escherichia coli purtătoare a unei gene necunoscute anterior, care făcea microbul rezistent la un întreg grup de antibiotice, scrie El Pais.

Cercetătorii japonezi au numit această bucată tulburătoare de material genetic npmA, o genă care a transformat microorganismul într-o superbacterie imună la aminoglicozide, o familie de medicamente care include antibiotice binecunoscute precum streptomicina și gentamicina.

Microbiologul Bruno González Zorn explică faptul că, de atunci, npmA a devenit „o fantomă” care se răspândește în tăcere. Echipa sa a analizat două milioane de genomuri bacteriene și a detectat că o variantă a genei, npmA2, s-a răspândit prin spitale și ferme și a ajuns în cel puțin șase țări. Această adaptare bacteriană, combinată cu altele, ar putea face ca unele infecții să fie „practic incurabile”, avertizează González Zorn.

Apariția microbilor rezistenți la toate medicamentele este „una dintre cele mai urgente amenințări la adresa sănătății globale” cu care se confruntă omenirea, potrivit șefilor de stat și de guvern care s-au întâlnit la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York pe 9 septembrie 2024.

Citește și

După 60 de ani, s-a descoperit că un medicament recomandat pentru diabet afectează în mod neașteptat creierul

În urmă cu puțin peste cinci ani, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a documentat 1,3 milioane de decese direct atribuibile bacteriilor rezistente la medicamente.

”Am detectat începutul răspândirii sale globale”

Unul din cinci dintre cei decedați erau copii sub cinci ani. Gena npmA2 este o nouă armă capabilă să treacă de la un microb la altul.

„Am detectat începutul răspândirii sale globale”, explică González Zorn, profesor la Școala de Medicină Veterinară a Universității Complutense din Madrid. Echipa sa a identificat gena în Regatul Unit, Germania, Statele Unite, Australia, China și Franța, în principal în bacteria Clostridioides difficile, care provoacă diaree ce poate fi fatală la pacienții vulnerabili.

„În mod normal, mecanismele de rezistență nu conferă rezistență la o întreagă familie de antibiotice. Nu există un singur mecanism de rezistență la toate penicilinele sau la toate tetraciclinele, dar acest mecanism conferă rezistență la întreaga familie de aminoglicozide”, explică González Zorn, care este și consilier al Organizației Mondiale a Sănătății.

Studiul său a analizat genomuri din baza de date internațională AllTheBacteria. Rezultatele arată că prezența genei este încă „mai puțin frecventă”, cu aproximativ o sută de detectări la Clostridioides difficile - doar 0,34% din cele examinate.

Gena a fost găsită și într-un spital olandez, în timpul unui focar de Enterococcus faecium, un microb care poate provoca infecții mortale la pacienții spitalizați.

Cercetarea, publicată joi în revista Nature Communications, a implicat oameni de știință din șapte instituții, inclusiv Institutul Pasteur din Franța și Universitatea Cambridge din Marea Britanie.

”Partea bună este că încă mai avem timp să o combatem”

„Trebuie să acționăm acum pentru a detecta gena din timp”, spune González Zorn. „Detectăm adesea gene noi după ce acestea au apărut deja în multe unități de terapie intensivă din multe țări și este deja prea târziu. Cu toate acestea, de data aceasta am văzut că se răspândește în tăcere și nu este prezentă în Spania. Este un moment foarte bun pentru a dezvolta instrumente pentru a o detecta și a preveni răspândirea ei. Sau cel puțin pentru a o putea depista suficient de devreme pentru a izola pacienții și a ști împotriva a ce luptăm”, adaugă microbiologul.

„Dacă l-am fi detectat în 20 sau 30 de secții de terapie intensivă spaniole, ar fi fost un dezastru; ar fi fost prea târziu. Partea bună este că încă mai avem timp să-l combatem, dar trebuie să acționăm acum”.

Rafael Cantón, șeful departamentului de Microbiologie de la Spitalul Ramón y Cajal din Madrid, cunoaște prea bine pericolul superbacteriilor. A început să lucreze în 1988, când testele de laborator au arătat că microbii erau încă sensibili la o gamă largă de antibiotice. De atunci, utilizarea excesivă a antibioticelor a contribuit la apariția unor tulpini rezistente chiar și la toate tratamentele disponibile.

„Aminoglicozidele sunt antibiotice utilizate pe scară largă în combinație cu altele, cum ar fi în tratamentul tuberculozei sau pentru bacteriile care provoacă pneumonie asociată ventilatorului în spitale”, explică Cantón. „Sunt îngrijorat de răspândirea globală a genei npmA2 deoarece continuăm să pierdem grupuri de familii de antibiotice”.

Articol recomandat de sport.ro

Cum ar fi început scandalul în care Florin Tănase ar fi vrut să lovească un tricolor cu un scaun! Cum ar fi fost calmat jucătorul de la FCSB