Ucigașul tăcut creat de războiul rus din Ucraina. Bacterii care nu răspund la antibiotice se răspândesc în toată țara

Apoi, medicii au descoperit că infecțiile sale erau rezistente la antibioticele utilizate în mod obișnuit – iar sarcina deja descurajantă de a-i salva viața a devenit aproape fără speranță, scrie BBC.

Rezistența la antimicrobiene (AMR) este atunci când bacteriile evoluează și învață cum să se apere împotriva antibioticelor și a altor medicamente, făcându-le ineficiente.

Ucraina este departe de a fi singura țară afectată de această problemă: aproximativ 1,4 milioane de oameni la nivel global au murit din cauza unei infecții cu AMR în 2021, iar în Marea Britanie au existat 66.730 de infecții grave rezistente la antibiotice în 2023. Cu toate acestea, războiul pare să fi accelerat răspândirea agenți patogeni multirezistenți în Ucraina.

Clinicile care tratează rănile de război au înregistrat o creștere bruscă a cazurilor de AMR. Peste 80% dintre toți pacienții internați la Spitalul Feofaniya au infecții cauzate de microbi care sunt rezistenți la antibiotice, potrivit medicului șef adjunct, dr. Andriy Strokan.

Citește și

Guineea Ecuatorială taxează populația pentru vizita papală. Locuitorii protestează: „Nu sunt catolic, nu mă privește”

În mod ironic, infecțiile rezistente la antimicrobiene provin adesea din unitățile medicale.

Răspândirea bacteriilor rezistente, inevitabilă din cauza războiului

Personalul medical încearcă să urmeze protocoale stricte de igienă și să folosească echipamente de protecție pentru a minimiza răspândirea acestor infecții, dar facilitățile pot fi copleșite de persoane rănite în război.

Dr. Volodymyr Dubyna, șeful UTI al Spitalului Mechnikov, a declarat că de la începutul invaziei ruse numai unitatea sa a crescut numărul de paturi de la 16 la 50. Între timp, cu mulți angajați la război, nivelul personalului este foarte scăzut. 

Dr Strokan a explicat că aceste circumstanțe pot afecta răspândirea bacteriilor AMR. „În secțiile de chirurgie există o asistentă care are grijă de 15-20 de pacienți”, a spus el. „Din punct de vedere fizic, nu își poate curăța mâinile în cantitatea și frecvența necesare pentru a nu răspândi infecțiile”.

Natura acestui război înseamnă, de asemenea, că pacienții sunt expuși la mult mai multe tulpini de infecție decât ar fi în timp de pace. Când un soldat este evacuat din motive medicale, acesta va trece adesea prin mai multe facilități, fiecare cu propriile tulpini de AMR.

În timp ce profesioniștii medicali spun că acest lucru este inevitabil din cauza amplorii războiului, nu face decât să înrăutățească răspândirea infecțiilor AMR.

Acesta a fost cazul Pte Bezverkhny, care a fost tratat în trei unități diferite înainte de a ajunge la spitalul din Kiev. Deoarece infecțiile sale nu au putut fi tratate cu medicamentele obișnuite, starea lui s-a deteriorat și a contractat sepsis de cinci ori.

Un astfel de aflux de răniți nu a mai fost observat de la Al Doilea Război Mondial

Această situație este diferită de alte conflicte recente, de exemplu Războiul din Afganistan, în care soldații occidentali ar fi stabilizați la fața locului și apoi transferați aerian la o clinică europeană, în loc să treacă prin mai multe facilități locale diferite.

Acest lucru nu ar fi posibil în Ucraina, deoarece afluxul de pacienți nu a mai fost observat de la cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit doctorului Dubyna, al cărui spital din Dnipro este învecinat cu regiunile din prima linie. Odată ce pacienții săi sunt suficient de stabili, ei sunt transferați într-o altă clinică – dacă are locuri – pentru a elibera capacitatea.

„În ceea ce privește controlul microbiologic, înseamnă că se răspândesc [bacterii] mai departe. Dar dacă nu se face, nu putem lucra. Atunci este o catastrofă”.

Cu atât de mulți răniți, spitalele ucrainene pur și simplu nu își pot permite de obicei să izoleze pacienții infectați, ceea ce înseamnă că bacteriile multirezistente și periculoase se răspândesc necontrolat.

Problema este că infecțiile pe care le provoacă trebuie tratate cu antibiotice speciale din lista „de rezervă”. Dar cu cât medicii le prescriu mai des, cu atât bacteriile se adaptează mai repede, făcând și acele antibiotice ineficiente.

„Trebuie să ne echilibrăm lucrurile”, explică dr. Strokan. „Pe de o parte, trebuie să salvăm un pacient. Pe de altă parte – nu trebuie să reproducem noi microorganisme care vor avea rezistență antimicrobiană”.

În cazul Pte Bezverkhny, medicii au fost nevoiți să folosească antibiotice foarte scumpe, pe care voluntarii le procurau din străinătate. După un an de spitalizare și peste 100 de operații, starea lui nu-i mai pune viața în pericol.

Medicii au reușit să-i salveze viața. Dar, pe măsură ce agenții patogeni devin mai rezistenți, lupta pentru a-i salva pe alții devine doar mai grea.

Articol recomandat de sport.ro

Americanii n-au niciun dubiu: New York Times dă rezultatul pentru Turcia - România, în play-off-ul Cupei Mondiale