Descoperire fără precedent în biomedicină. Cercetătorii au creat o măduvă osoasă umană care produce sânge

62595141
Shutterstock

Oamenii de ştiinţă au creat un model uman de măduvă osoasă care a reuşit să producă celule sanguine în mod susţinut. „Fabrica de sânge” uman în miniatură, crescută în laborator, reproduce fidel măduva osoasă.

Măduva osoasă este locul unde se formează toate celulele sângelui, iar când acest proces se dereglează, apar boli grave, inclusiv leucemiile. Un model de laborator care să copieze cât mai bine acest „atelier” intern ar putea ajuta la înţelegerea bolilor şi la testarea tratamentelor, fără a recurge mereu la experimente pe animale.

Cercetători de la Departamentul de Biomedicină şi Spitalul Universitar Basel, din Elveţia, au reuşit o premieră la nivel mondial, recreând în laborator un model de măduvă osoasă umană, care nu doar că arată ca ţesutul real, dar a şi produs celule sanguine în mod susţinut, timp de mai multe săptămâni.

Modelul reprodus în laborator produce sânge

Modelul, realizat exclusiv din celule umane, este descris ca o premieră în domeniu şi ar putea deveni o platformă importantă pentru studiul cancerelor de sânge şi pentru testarea de medicamente, cu potenţial de a reduce numărul de experimente pe animale.

În organism, „fabrica de sânge” este un ţesut extrem de specializat, alcătuit dintr-o reţea densă de celule osoase, vase de sânge, fibre nervoase, celule imune şi alte tipuri celulare care comunică permanent prin semnale chimice şi mecanice. Această complexitate a făcut ca, timp de decenii, majoritatea studiilor despre funcţionarea măduvei osoase să depindă de modele animale, în special cele de şoarece, sau de sisteme celulare simplificate, care nu pot reproduce complet mediul uman.

Noua platformă, descrisă într-un articol ştiinţific publicat recent în revista Cell Stem Cell, încearcă să depăşească aceste limite prin imitarea unui microambient-cheie al măduvei, numit nişă endostală. Nişele sunt microzone specializate din măduvă, fiecare cu rol propriu în maturarea şi menţinerea celulelor stem hematopoietice (celulele „mamă” ale sângelui).

Nişa endostală, aflată în vecinătatea suprafeţei osoase, este esenţială pentru formarea de noi celule sanguine şi a fost asociată cu mecanismele prin care unele cancere hematologice devin rezistente la tratament. Până acum, niciun model uman nu a reuşit să includă, într-un singur sistem, toate componentele biologice relevante ale acestei nişe.

Cercetătorii au construit structura pe o schelă artificială

Pentru a construi noul model, echipa a pornit de la un schelet osos artificial din hidroxiapatită, mineral prezent în mod natural în oase şi dinţi, care oferă suportul tridimensional necesar. Pe această schelă au fost introduse celule umane reprogramate în celule stem pluripotente, capabile să se transforme în multe tipuri celulare, în funcţie de semnalele din mediu. Printr-o serie de paşi de dezvoltare controlaţi, cercetătorii au ghidat aceste celule să se diferenţieze în multiple tipuri celulare specifice măduvei.

Analizele au arătat că structura obţinută seamănă îndeaproape cu nişa endostală umană din punct de vedere al arhitecturii şi al compoziţiei celulare. În plus, modelul este mai mare decât prototipurile anterioare, aproximativ opt milimetri în diametru şi patru milimetri în grosime, ceea ce a permis menţinerea formării de celule sanguine umane în laborator timp de mai multe săptămâni.

Potrivit autorilor, această realizare apropie semnificativ studiul hematopoiezei - producerea celulelor sanguine - de biologia reală umană.

Aceştia subliniază că cercetările pe şoarece au oferit multe informaţii despre măduvă, însă noul model poate completa aceste date, mai ales când se investighează diferenţe între mecanismele umane şi cele animale. Iniţiativa se înscrie şi în eforturile instituţiei de a reduce, rafina şi înlocui pe cât posibil utilizarea animalelor în cercetare.

Modelul ar putea deveni personalizat pentru pacienți

Platforma ar putea avea un rol important şi în dezvoltarea de medicamente, deoarece permite observarea directă a efectelor unui tratament asupra unui microambient uman realist. Totuşi, pentru screening-uri farmacologice cu multe molecule şi doze în paralel, cercetătorii notează că sistemul ar trebui miniaturizat suplimentar.

Pe termen mai lung, echipa vede posibilă dezvoltarea unei variante personalizate ale acestei măduve artificiale pornind din celulele pacienţilor cu cancere hematologice, astfel încât terapiile să poată fi testate ex vivo înainte de a fi administrate.

Deşi modelul trebuie încă îmbunătăţit şi validat prin experimente suplimentare înainte ca o astfel de utilizare clinică să devină realitate, studiul reprezintă un pas important spre modele umane funcţionale care ar putea accelera atât cercetarea în biomedicină, cât şi medicina personalizată în bolile de sânge.

Articol recomandat de sport.ro
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Citește și...
OMS avertizează asupra reapariţiei rujeolei la nivel global: „Dacă fiecare copil este vaccinat, pot fi salvate vieți”

Rujeola, o boală care poate fi prevenită prin vaccinare, revine îngrijorător în multe regiuni ale lumii, inclusiv în Europa, pe măsură ce tot mai mulţi copii rămân nevaccinaţi.

Cum încearcă Ministerul Sănătății să rezolve problema epuizării medicilor din spitale. Vor exista trei tipuri de gărzi

Ministerul Sănătății vrea să testeze în mai multe spitale de urgență un program de gărzi de 12 ore, după ce mai mulți doctori s-au plâns de epuizare.

Gărzi de 12 ore, testate în spitalele de urgență, după ce tot mai mulți medici au făcut infarct sau AVC din cauza epuizării

Ministerul Sănătății vrea să testeze în mai multe spitale de urgență un program de gărzi de 12 ore, după ce mai mulți doctori s-au plâns de epuizare.

Recomandări
Ecuația cu 47 de necunoscute a Guvernului Mureșan. Premierul desemnat are 10 zile să obțină voturile necesare

România are o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Președintele Nicușor Dan a făcut anunțul după mai bine de șase ore de consultări cu partidele politice și aproape cinci luni de interimat guvernamental.

Piața neagră a meditațiilor. Profesorii ar fi ascuns peste un miliard de lei de ANAF

După o creștere constantă, în 2025, mai puțini profesori au declarat la ANAF venituri din meditații. Doar 12.500 de cadre didactice, din 250.000, au plătit impozit pentru banii primiți, după ce au pregătit elevi în privat.  

ADDA, despre boala Lyme și momentul în care a trebuit să o ia de la capăt: „Am crezut că sunt nebună”

Un diagnostic, ani de întrebări fără răspuns și decizia de a o lua de la capăt. ADDA este invitata primului episod al podcastului „Punct. Și de la capăt” cu Cosmin Stan.