Control la spitalele care au primit ranitii din Colectiv. DSP nu a luat nicio masura pentru a preveni infectiile nosocomiale
Inspectorii din corpul de control al premierului au prezentat concluziile controalelor facute in spitalele in care au fost internate victimele din Colectiv.
Corpul de control al primului-ministru a facut un control, in perioada martie - septembrie 2016, la Ministerul Sanatatii, la spitalele in care au fost internate victimele de la clubul Colectiv si la Directia de Sanatate Publica a municipiului Bucuresti, constatand ca, anterior incendiului din Colectiv, DSPMB nu a prelevat probe pentru control microbiologic pentru a evidentia infectiile nosocomiale de la niciuna din cele 50 de unitati sanitare cu paturi verificate, desi au fost semnalate deficiente in majoritatea spitalelor privind conditiile igienicosanitare, sterilizarea si normele de curatenie/dezinfectie, potrivit News.ro.
Corpul de control a mai constatat, intre altele, ca Centrul Operativ pentru Situatii de Urgenta (COSU), infiintat ca structura functionala in cadrul MS, isi desfasoara activitatea, in realitate, in cadrul Centrului operational national din cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, situat in sediul MAI. In plus, Serviciul Medicina de Urgenta (SMU) nu a raspuns solicitarilor repetate ale Corpului de control de furnizare a documentelor si informatiilor necesare determinarii modului in care acest serviciu isi indeplineste atributiile.
Corpul de control al primului-ministru a efectuat, in perioada martie - septembrie 2016, un control la Ministerul Sanatatii, la spitalele in care au fost internate victimele de la clubul Colectiv si la Directia de Sanatate Publica a municipiului Bucuresti, in legatura cu modul in care au fost respectate de catre aceste entitati dispozitiile legale cu privire la organizarea si functionarea activitatii de asistenta medicala de urgenta, in perioada ianuarie 2015 - iunie 2016.
Conform concluziilor controlului, date publicitatii luni, la nivelul actelor normative care reglementeaza asistenta medicala de urgenta, precum si asistenta medicala in caz de calamitati, epidemii, catastrofe si alte situatii deosebite au fost relevate mai multe neconcordante legislative.
Astfel, dispozitiile Legii nr. 95/2006 si ale Regulamentului de organizare si functionare a directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, aprobat prin Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 1078/2010, nu au fost corelate/completate cu dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2014, Ordinului comun nr. 493/69/2014, in sensul ca unele atributii ale DSPMB din domeniul asistentei medicale de urgenta au fost preluate de catre alte autoritati publice, respectiv de catre MS si DSU.
Prevederile Hotararii Guvernului nr. 1562/2009 si ale Regulamentului de organizare si functionare a Serviciului de Ambulanta Bucuresti-Ilfov al Municipiului Bucuresti si al Judetului Ilfov, aprobat prin Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 259/2010, nu au fost corelate/completate cu dispozitiile Legii nr. 95/2006, in sensul ca SABIF nu mai este subordonata DSPMB si nu mai este finantata integral din venituri proprii, ci de la bugetul de stat (prin bugetul MS).
Prevederile Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 1078/2010 vin in contradictie cu dispozitiile Legii nr. 95/2006, in sensul ca se reglementeaza in mod diferit modul in care este asigurata conducerea directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti precum si modul de numire/eliberare in/din functie a persoanelor din conducerea acestora.
In ceea ce priveste Ministerul Sanatatii, ”Centrul Operativ pentru Situatii de Urgenta (denumit in continuare „COSU”), infiintat ca structura functionala in cadrul MS, isi desfasoara activitatea, in realitate, in cadrul Centrului operational national din cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, situat in sediul Ministerului Afacerilor Interne”, se arata in raport.
Conform documentului, Ministerul Sanatatii, prin Serviciul Medicina de Urgenta (SMU), nu a raspuns solicitarilor repetate ale Corpului de control de furnizare a documentelor si informatiilor necesare determinarii modului in care acest serviciu isi indeplineste atributiile.
In comparatie cu volumul activitatilor desfasurate de catre SMU in anul 2015, dat de atributiile stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare a MS si marimea bugetului gestionat de aceasta structura (1.613.721 mii lei), resursele umane alocate acestui serviciu au inregistrat o fluctuatie si un deficit (un numar mediu de 5 salariati, inclusiv seful serviciului), se arata in document.
Corpul de control mai noteaza ca printre activitatile indeplinite de catre SMU in anul 2015 nu au fost regasite activitatile de monitorizare, evaluare si control ale serviciilor medicale de urgenta prespitaliceasca (SAJ/SABIF/SMURD), precum si ale serviciilor medicale de urgenta desfasurate in cadrul UPU/CPU din unitatile sanitare publice, activitati prevazute de Regulamentul de organizare si functionare a MS.
De asemenea, nu a rezultat modul in care se efectueaza de catre SMU avizarea solicitarilor de finantare lunara ale SAJ si a SABIF (41 servicii de ambulanta finantate din bugetul MS), precum si a solicitarilor de finantare lunara ale UPU/CPU din cadrul unitatilor sanitare publice (63 de unitati sanitare publice cu UPU/CPU finantate din bugetul MS), in vederea intocmirii cererilor pentru deschiderea de credite bugetare, respectiv modul in care se efectueaza verificarea documentelor justificative care stau la baza acestor solicitari pentru stabilirea realitatii sumelor solicitate.
Nu a rezultat nici daca la nivelul SMU sunt elaborate rapoarte periodice de monitorizare si evaluare cu privire la politicile publice initiate si implementate la nivelul MS in ceea ce priveste medicina de urgenta si nici daca in cadrul SMU sunt elaborate proceduri pentru principalele activitati desfasurate.
”Astfel, exista suspiciunea ca SMU, asa cum este structurat in prezent, nu are capacitatea de a-si indeplini toate atributiile/activitatile stipulate prin Regulamentul de organizare si functionare al MS, cum ar fi: activitatile de monitorizare, evaluare si control ale serviciilor medicale de urgenta prespitaliceasca (SAJ/SABIF/SMURD), precum si ale serviciilor medicale de urgenta desfasurate in cadrul UPU/CPU din unitatile sanitare publice”, se arata in raport.
In ceea ce priveste Directia de Sanatate Publica a municipiului Bucuresti, din analiza Regulamentului de organizare si functionare a directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si a ROF nr. 25914/2015 a rezultat ca aceste Regulamente nu au fost corelate/completate cu dispozitiile unor acte normative de rang superior, respectiv cu ale Legii nr. 95/2006, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2014 si a Hotararii Guvernului nr. 993/2013, fiind incalcate prevederile art. 13 lit. a) si art. 17 din Legea nr. 24/2000.
”Capacitatea institutionala si mecanismele de control existente la nivelul sistemului de sanatate nu s-au dezvoltat suficient. Astfel, pe fondul modificarilor legislative din domeniul sanatatii publice, precum si a necorelarii prevederilor continute in actele normative incidente, DSPMB a inregistrat, in perioada 2010 – 2016, o diminuare a activitatilor de evaluare, control si participare/coordonare in asistenta medicala de urgenta, precum si in asistenta medicala in caz de calamitati, epidemii, catastrofe si alte situatii deosebite”, se mai arata in document.
Cu privire la actiunile tematice de control efectuate in perioada 2015 – trimestrul I 2016 la unitatile sanitare cu paturi si la unitatile UPU/CPU din municipiul Bucuresti, ”DSPMB a dat dovada de inconsecventa si superficialitate in activitatile desfasurate”, constata Corpul de control al premierului.
”In ceea ce priveste inspectiile efectuate de catre DSPMB in unitatile sanitare cu paturi si UPU/CPU, anterior si ulterior incendiului de la clubul Colectiv, a rezultat ca aceasta institutie a actionat in mod diferit, in sensul ca anterior acestui eveniment DSMPB nu a prelevat probe pentru control microbiologic (teste sanitatie, probe apa potabila, probe alimente), in vederea evidentierii infectiilor nosocomiale, de la niciuna din cele 50 de unitati sanitare cu paturi verificate, desi au fost semnalate deficiente in majoritatea spitalelor privind conditiile igienicosanitare, sterilizarea si normele de curatenie/dezinfectie. De asemenea, anterior incendiului de la clubul Colectiv, DSPMB nu a efectuat o evaluare/supraveghere a situatiei infectiilor nosocomiale in cadrul actiunilor desfasurate la spitalele verificate, asa cum a realizat ulterior acestui eveniment”, se arata in raport.
In ceea ce priveste organizarea si functionarea asistentei medicale de urgenta la nivelul spitalelor de urgenta, Corpul de control a constatat ca: insuficienta personalului medical cu specialitatea in medicina de urgenta a condus la inregistrarea unei distributii neuniforme a acestuia in spitalele comparabile ca marime (volum de activitate), precum si la inregistrarea unor inegalitati in distributia personalului medical (medici, asistenti medicali); prezentarile in unitatile/compartimentele de primiri urgente nu sunt toate urgente (pacienti critici), ceea ce conduce la aglomerarea UPU/CPU cu pacienti necritici, cazuri care ar putea fi preluate de alte structuri ale sistemului de sanatate publica, cum ar fi: unitatile ambulatorii, medicii de familie, unitatile de garda din structura spitalelor care nu sunt de urgenta; procentul pacientilor care se prezinta in UPU/CPU cu ajutorul serviciilor de urgenta (SABIF, SMURD) este cuprins intre 5% si 31%, fapt ce arata ca multi pacienti se prezinta cu afectiuni tratabile in ambulator si/sau medicina de familie, fie pentru a-si efectua diverse analize in regim de urgenta si gratuit, fie ca acestia reprezinta cazuri sociale.
Probleme evidentiate la nivelul unitatilor sanitare sunt: constrangeri legate de spatiile in care se deruleaza activitatea medicala de urgenta (cladiri vechi, pereti cu zugraveli deteriorate, pavimente distruse, etc.); insuficienta personalului medical cu specialitatea in medicina de urgenta, cauzata in principal de demotivarea corpului medical (salarizare, conditii de lucru, deprecierea statutului social); insuficienta dotarilor specifice asistentei medicale de urgenta si a medicamentelor si materialelor sanitare; supraaglomerarea UPU/CPU cu cazuri de pacienti cu afectiuni curente/cazuri sociale, care ar putea fi preluate de medicina de familie si de medicina publica (medicina ambulatorie, spitalele care nu sunt de urgenta).
Probleme evidentiate la nivelul sistemului de sanatate publica sunt: subfinantarea sistemului de sanatate publica din Romania (3-3,5% din PIB) fata de alte tari din UE (7-11% din PIB); infrastructura invechita: spitale cu cladiri improprii circuitelor functionale, dotari depasite moral si fizic; domeniul sanatatii publice este incomplet reglementat (cu referire la servicii medicale private, asigurari de sanatate etc.); demotivarea corpului medical (salarizare, conditii de lucru, deprecierea statutului personalului medical).
Corpul de control propune ca Ministerul Sanatatii, in calitate de autoritate centrala in domeniul sanatatii publice, sa intreprinda urmatoarele masuri: adaptarea cadrului legislativ din domeniul sanatatii la necesitatile reale ale sistemului si eliminarea neconcordantelor legislative; cresterea controlului calitatii serviciilor medicale prin cresterea rolului MS in monitorizarea si controlul politicilor de sanatate, in conformitate cu directiile strategice de actiune stabilite in Strategia nationala de sanatate 2014-2020; analizarea activitatii SMU de catre conducerea MS si organizarea acestuia corespunzator atributiilor/activitatilor desemnate acestuia, precum si analizarea motivelor pentru care SMU nu a furnizat informatiile si documentele solicitate de catre Corpul de control, in vederea indeplinirii misiunii de control.
In raport se mai propune analizarea oportunitatii de mentinere a COSU ca structura in cadrul ministerului, in conditiile in care acesta, desi este coordonat de catre secretarul de stat responsabil de domeniul asistentei medicale de urgenta din cadrul Ministerului Sanatatii, functioneaza, in realitate, in cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, situat in sediul Ministerului Afacerilor Interne.
Corpul de control propune si cresterea rolului DSPMB in monitorizarea si controlul calitatii serviciilor medicale, inclusiv a celor de urgenta, prin alocarea de resurse umane si financiare necesare activitatilor specifice de control (epidemiologic si boli transmisibile, factori de risc din mediul de viata si munca, igiena etc.).
Alte propuneri vizeaza: dimensionarea si dezvoltarea sistemului medical pe toate palierele acestuia (medicina de familie, medicina ambulatorie, medicina intraspitaliceasca, medicina de urgenta etc.), in vederea asigurarii resurselor necesare functionarii in parametri optimi a acestuia; evaluarea costurilor reale ale serviciilor medicale, inclusiv a celor de urgenta si stabilirea pachetului de servicii medicale de baza, in vederea stabilirii resurselor necesare finantarii acestora; sustinerea cresterii cotei de finantare a sistemului de sanatate publica si promovarea cresterii transparentei in finantarea sistemului de sanatate publica; cooptarea capitalului privat in asistenta medicala publica, in vederea cresterii capacitatii sistemului medical de a raspunde nevoilor populatiei, in anumite cazuri, specific reglementate.
Corpul de control al premierului sustine si motivarea corpului medical (salarizare, conditii de lucru), in vederea stoparii migratiei personalului medical in strainatate.
Sursa: News.ro
Etichete: incendiu, spital, mizerie, ministerul sanatatii, infectari, colectiv, control, urgenta,
Dată publicare:
19-12-2016 11:10
