Aprobarea medicamentelor de ultimă generație este un capitol la care România poate fi considerată repetenta Europei.

Birocrația, lipsa finanțării și numărul mic de angajați care aprobă dosarele depuse de companiile farmaceutice sunt principalele motive ale întârzierii tratamentelor mai bine de 2 ani față de alte țări din Uniune.

În tot acest timp, bolnavii care au norocul să supraviețuiască își cumpără pastilele, cu mari eforturi, din străinătate.

Autoritățile din sănătate spun că lucrurile trebuie schimbate, însă pașii care se fac sunt timizi.

Mihaiță Bariz suferă de fibroză chistică. Un medicament care îi poate salva viața a fost aprobat în Europa în august 2020. Încă de atunci tânărul a făcut demersuri pentru ca tratamentul să fie aprobat și în România. L-a cumpărat cu bani din donații. În România, autoritățile l-au decontat 11 luni mai târziu, după ce bolnavii de fibroză chistică au ieșit în stradă.

Mihăiță Bariz, pacient: „Timp de nouă săptămâni am protestat în fața ministerului și o săptămână la Guvern, datorită acestui medicament funcția mea pulmonară a crescut de la 25% la 75%''

O femeie din Iași care are nevoie de un alt tratament pentru leucemie se chinuie să îl cumpere din străinătate. În România tratamentul este gratuit doar pentru pacienții internați.

„ll iau cu ajutorul oamenilor...'' spune ea.

Potrivit unui studiu european, bolnavii de la noi așteaptă 899 de zile pentru a avea acces la tratamentele noi, cel mai mult din Europa, fata de Germania, de exemplu, unde pacienţii aşteaptă 133 de zile.

160 de medicamente inovatoare au fost aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2017-2020, doar 38 au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2022. În același timp, Germania a compensat 147 de tratamente, Italia 127, Slovenia 78, Bulgaria 49, iar Ungaria, 65.

Autoritățile de la noi au mai făcut un pas, în urmă cu câteva zile, și au mai aprobat 34 de medicamente noi.


Prof. dr. Alexandru Rafila. ministrul sănătății: „S-a schimbat conducerea ANMDM, vom accelera, vom reduce timpul de acces, dar lucrul acesta trebuie făcut în colaborare cu producătorii, pentru că există o limită de bugetare a tratamentelor inovative, au costuri din ce în ce mai mari, sute de mii de euro anual pentru un pacient.”

Unii pacienți nu sunt nici măcar informați

Pe de altă parte, în multe situaţii, pacienţii nu sunt ajutaţi de medici.

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor: „Dintr-un obicei prost, în România, pacientul nici nu e informat că ar putea beneficia de o tehnologie nouă, inovativă, la o altă unitate. Încearcă să îl acapareze pe pacient, îl ţine captiv, nici nu îi spune că are dreptul la informaţii la cele mai noi tehnologii şi că unitatea respectivă de asta dispune, iar pacientul să aleagă, trebuie să aleagă la modul informal. Nu să fie prins într-o capcană, să fie ţinut la o procedură pe care unitatea medicală dispune de ea.”

Potrivit legii, medicii au obligaţia să le spună pacienţilor ce proceduri medicale îi pot ajuta, oriunde ar fi ele disponibile, în ţară sau în străinătate. În urma unei informări corecte, pacientul are dreptul să aleagă.