Satul din Romania care a devenit faimos in Danemarca. Un investitor danez ne invata sa punem in valoare mostenirea bunicilor

Fara idei, curaj si bani, romanul se complace in saracie. Dar strainii ne invata sa mizam pe trecutul nostru, fiindca mostenirea bunicilor, pusa in valoare, ne poate aduce prosperitate. Cat ar plati un turist strain pentru o saptamana in Romania? N-o sa va vina sa credeti: 800 de euro! Un investitor danez, indragostit de tara noastra, a transformat o casa taraneasca in pensiune. Si pe cat de necunoscut este satul Bagaciu in Romania, pe atat de faimos a devenit in Danemarca.

Intre dealuri domoale, in inima Romaniei, e ascuns satul Bagaciu, cu 1.000 de ani de istorie. Aici, unde pana si magazinul mixt s-a inchis din lipsa de clienti, un om din Danemarca a facut afacerea vietii. A adus atat de multi turisti aici, incat vreme de 5 ani a si functionat un charter Copenhaga - Tg. Mures.

"Am venit aici prima oara in 2002. Ne place arhitectura veche de aici", spune el.

Doamna Zuzi, bagaceanca de cand se stie si de 13 ani chelareasa la danez, a avut mana libera sa redecoreze. "Scrinul vechi l-au pastrat si l-au reconditionat", arata ea.

Citește și

Un vis cat doua apartamente pentru o familie de langa Brasov. O locuinta din 1777, transformata intr-o casa patrimoniu UNESCO

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Noul proprietar din Copehaga a facut in "casa cu crengute" ce n-am fost noi in stare: un plan de afaceri. Si-a ales mai intai clientii-tinta: pensionari instariti, satui de exotismul plajelor ecuatoriale. Curtea orataniilor e gradina cu piscina, sura si grajdurile sunt casa de oaspeti, iar ogorul e acum teren de fotbal. Turistii se simt ca-ntr-un muzeu viu.

Peste drum, martor la toate, sade-n poarta tanti Otilia. Aici se saluta om cu om si, daca nu te cunoaste, te intreaba al cui esti?

Dupa caderea comunismului, o jumatate de million de sasi au plecat in vest, uitand ca patria lor era aici. Biserica gotica din Bagaciu e complet parasita. Cheia e la o femeie serioasa, mana dreapta a ultimei sasoaice din sat - care e prinsa cu turistii danezi. Primarul, entuziasmat de vizitele occidentale, a montat chiar reflectoare primite gratis de la un neamt, sperand ca intr-o zi biserica, ridicata din piatra carata tocmai din muntii Cibinului, va avea pentru cine sa fie luminata.

Multi dintre localnici habar n-au ce comori ascunde satul lor, cum ar fi un altar batran de 500 de ani. Putinii experti care l-au vazut sunt bucurosi ca nu-l ploua, fiindca acoperisul secular e inca impermeabil. Orga restaurata acum 100 de ani, cu burduful care a tinut piept sutelor de concerte de Craciun, se incapataneaza sa traiasca. In timpul concertului de orga, un barbat puternic e in permanenta in spate si pompeaza aer in burduf, altfel, nu se aude nimic.

Ghida noastra e prea firava. In orice tara europeana, acest monument ar fi atras mii de turisti si bani pentru tarani. Tanti Otilia se catraneste ca satul-comoara isi pierde identitatea.

"Asa mi-i de neagra inima, mai neagra cum ii masina aia!", spune ea. Nici de casa ei nu e multumita: "Eu am vrut sa fac iar albastru s-apai ginerele n-o vrut, o vrut alba", povesteste Otilia Hategan, localnica. Totusi, e cea mai vizitata din sat: "Uite, aici sunt cu Sheiber! Cu domnul Schreiber, in port romanesc, in Danemarca. Da, m-o dus in Danemarca, acuma-s 3 ani", ne arata ea.

Din sasii plecati, unul singur s-a intors. A cumparat casa cu lei, o renoveaza si vrea sa se relanseze in afacerea cu vinul de pe Tarnave: "Speram la renastere, ia uitati acolo ce frumos arata, o cultura in stil occidental", se faleste Ioan Aldea, primar Bagaciu.

Colinele din jur sunt parloaga. Din 700 de hectare de vita de vie, n-a mai ramas decat o zecime. Satenii muncesc mai toti in vest. Cu banii truditi acolo, un tanar s-a intors sa mutileze casa parinteasca si, culmea, omul a lucrat in Germania, la restaurari: "As putea sa restaurez, da' bine, eu nici n-aveam ce sa restaurez la asta", crede Alexandru Matei, proprietar.

"De obicei, cei care locuiesc in astfel de case in mod natural sunt oameni care nu au bani sa-si permita asemenea fantezii", explica Gheorghe Onut, sociolog.

Fara ajutor si fara restrictii de la autoritati, casa istorica are acum balcon, gresie, lambriuri din plastic. Termopanele au fost chestiune de onoare. Ideea de a pastra macar tamplaria exterioara - o gluma proasta:

"Bat in lemn sa nu cobesc, dar mi-e tare teama ca nu mai avem timp, suntem mult prea prosti, prea amarati, prea sarantoci", mai spune cu naduf sociologul.

Moda a fost lansata de insusi primarul. A pus acoperis de tabla, dupa ce si-a facut "un calcul". A fost mai ieftin si mai usor decat un acoperis traditional.

"Am vrut si eu, recunosc, sa intru in tonul lumii moderne, acum imi pare rau", recunoaste acum primarul Ioan Aldea.

Satenii recunosc ca si-au cam pierdut simtul estetic si nici nu are cine sa-i ajute. Din comisia de urbanism si arhitectura fac parte un tractorist si alti doi oameni care, pana sa fie alesi, traiau din ajutor social.

Primarul admite si ca vrea sa fie reales. Dupa ce ca viata la tara e grea, sa mai si impuna cetatenilor sa pastreze fatadele seculare? Ar fi sinucidere politica. Turistii, exclusiv danezi, se uita si se minuneaza: "Cred ca acum vreo 100 de ani aveati case foarte frumoase aici", afirma ei.

Avem sute de asemenea sate, bijuterii de arhitectura medievala rurala, este momentul sa ne dam seama de potentialul lor turistic urias, sa le restauram si sa le aratam lumii, sa ne mandrim cu ele.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl