Boc a iesit la plantat pomi. Doua hectare de padure dispar in fiecare zi
Intr-un pulover verde, flancat de oficialitati locale purtand costume, premierul Emil Boc a participat la o actiune de plantare de paltini, pe un deal din comuna Tamasi, judetul Bacau.
Gandul: "Fiecare ar trebui sa planteze macar cativa pomi atunci cand are putin timp liber", a spus premierul, suflecandu-si manecile, in timp ce se indrepta catre gropile deja facute dinainte. In momentul urmator, doua persoane au inceput sa marunteasca pamantul de langa o groapa, inainte ca primul ministrul sa il traga cu sapaliga din dotare pe langa firul de paltin si sa il batatoreasca cu picioarele. Din delegatia premierului Emil Boc a facut parte sambata si ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, despre care presa locala a scris ca "a pus la randul ei mana pe treaba". Fix in aceeasi zi in care primul ministru planta paltinul pe dealul din Tamasi, alte doua personalitati ale vietii politice, Victor Ponta si Crin Antonescu, erau asteptati la Crasna, intr-o comuna din judetul Gorj, la plantat de pomi. Lista demnitarilor care au participat in ultmii trei ani la plantari de copaci in lumina reflectoarelor si bliturilor jurnalistilor este lunga. Insusi presedintele Traian Basescu, in octombrie 2008, a mers la plantat in localitatea Udesti din Suceava, judet "pastorit" de Gheorghe Flutur. Cu acel prilej presedintele a sadit nu unul, ci patru salcami. "Unul pentru mine, unul pentru sotie - pentru Maria-, unul pentru Elena si unul pentru Ioana (fiicele presedintelui -n.red.)". As vrea sa fie 2-3 (copaci plantati - n.red.) mai ales ca eu sustin ca trebuie sa avem 2-3 copii", a explicat atunci seful statului. Cu un an inainte, plantase trei brazi in localitatea suceveana Poiana Negri.
Jurnalul National: Drumul Babelor, un pericol pentru Bucegi Reabilitarea DJ 713 ("Drumul Babelor"), care va duce asfaltul pana in creierii Bucegilor, este un real pericol pentru Parcul Natural Bucegi, pentru bogatiile naturale inestimabile, amenintate de asaltul "turistului de asfalt", inclusiv pentru numeroasele specii de animale protejate, care traiesc in aceasta zona montana. Asa cum o demonstreaza chiar documentatia depusa de autoritati, pentru lucrarea de modernizare a celor 16 kilometri de drum montan, impactul acestei investitii va fi unul nefast si imediat. Dupa cum Jurnalul National a aratat, desi si-au dat aprobarea pentru aceasta lucrare, membrii Consiliului Stiintific al Parcului Natural Bucegi (PNB) sunt convinsi ca reabilitarea Drumului Babelor pune in pericol mediul. Reamintim ca sedintele Consiliului Stiintific s-au tinut in localul Cabana Cuibul Dorului, proprietatea unuia dintre investitorii care abia asteapta finalizarea drumului pentru a-si spori afacerile in zona. Este vorba despre Sebastian Ghita, patronul firmei Asesoft. "Cu siguranta, se vor incinge gratare pe marginea drumului, se va asculta muzica, se vor instala corturi, va fi forfota mare.
Adevarul: Roma cauta banii mafiei la Glina Procurorii italieni anti-mafia au indicii ca unul dintre capii Cosa Nostra, Massimo Ciancimino, ascunde in Romania fonduri de peste 300 de milioane de euro. Fiul fostei eminente cenusii a organizatiei Cosa Nostra, Vito Ciancimino, a spalat fonduri prin investitii in gropile de gunoi din tara noastra, in special in „afacerea Glina“. O nota a judecatorilor din cadrul Tribunalului din Palermo privind activitatile mafiote ale clanului Ciancimino din „Cosa Nostra", publicata ieri de „Corriere della Sera", arata ca majoritatea averii liderului mafiot Massimo Ciancimino (48 de ani), aproximata in jurul a 400 de milioane de euro, s-ar afla ascunsa in Romania. Pana acum s-a identificat o mica parte din bani in Italia, dar sunt indicii conform carora grosul banilor s-ar afla ascuns in afaceri de depozitare a deseurilor din Romania. „Un volum enorm de afaceri (ale lui Massimo Ciancimino) se pare ca a fost derulat de firma Agenda 21 SA, societate de drept roman, rezultat din activitati din domeniul reciclarii deseurilor: de la depozitele de deseuri, inclusiv una considerata printre cele mai mari din Europa (Glina), pana la societatile de selectare si transformare si eliminarea a namolurilor toxice", se arata in raportul judecatorilor italieni din Palermo, Sicilia.