Cum a ajuns un viking să creștineze Ucraina și să devină eroul ei național. Theodor Paleologu: “E o figură legendară”
Fundația Paleologu propune, în parteneriat cu UNICEF, o serie de clipuri video despre istoria și cultura Ucrainei dedicate românilor și, în oglindă, alte zece clipuri video despre istoria și cultura României.
Fiecare temă este prezentată de profesorul și diplomatul Theodor Paleologu, președintele Fundației Paleologu. Clipurile sunt dedicate celor peste 85.000 de refugiați ucraineni rămași în România.
Teritoriul Ucrainei de azi a fost creștinat în anul 988, când Vladimir cel Mare, cneazul Kievului, a trecut la credința ortodoxă. Puțini dintre noi știm, însă, că dinastia din care face parte Vladimir cel Mare este de origine vikingă. Tatăl său a fost primul domnitor care a renunțat la numele său nordic, pentru unul slav.
Theodor Paleologu: Când vorbim despre originile Ucrainei și ale României, n-avem cum să nu pomenim de splendida cultură Cucuteni-Tripolia, de acum 6000 de ani. Problema e că nu știm mare lucru despre cultura Cucuteni-Tripolia. Ne-au rămas vasele splendide cu spirale, și putem specula privind simbolismul acestor vase - simbolism solar, poate polaritatea dintre feminin și masculin, ciclurile vieții - și putem visa, desigur, la o societate fără războaie, pașnică, un fel de paradis pierdut.
Însă atunci când vorbim de istorie, primul care vorbește despre actuala Ucraină este, evident, Herodot, primul istoric care vorbește și despre geții noștri. Vorbește, de pildă, despre Zamolxe, așa cum vorbește și despre Anacarsis la sciți, pentru că sciții sunt cei care ocupau sudul Ucrainei actuale. Herodot vorbește despre geți și despre sciți, și vorbește, de asemenea, despre înțelepții acestor popoare - Zamolxe și Anacarsis, care, foarte interesant, amândoi - zice Herodot -, ar fi studiat în Grecia și aveau legături cu lumea grecească. Ce o fi adevărat în asta n-avem cum să știm. În schimb, ce știm cu precizie este că primele orașe de pe teritoriul României și al Ucrainei sunt orașe grecești. La noi - Tomis, Calatis, Histria, iar în Ucraina - Chersones (Herson-n.r.) sau Theodosia.
Cine a fost Vladimir, căpetenia cu origini vikinge care a devenit eroul național al Ucrainei
Mai târziu, Iaroslav cel Înțelept avea un imperiu foarte vast și, fiica lui, Ana de Kiev, s-a căsătorit cu regele Franței, Henric I. Și i se părea că Parisul este destul de prăfuit și ponosit, în comparație cu Kievul. Imperiul Kievean este una dintre marile puteri între secolul X și secolul XIII, când este făcut zob de invazia mongolă. Din 1240, avem o clară separare a istoriei părții de Est, ce va deveni mai târziu Rusia - Principatele de Suzdal și Vladimir -, iar în partea de Vest, Galiția și Volhinia, care sunt nucleul viitoarei Ucraine.
“Să nu-i confundăm pe ucraineni cu rușii, a căror țară s-a dezvoltat la umbra mongolilor din Hoarda de Aur”
Cu alte cuvinte, Ucraina și Rusia - încă nu putem folosi termenii aceștia pentru secolele XIII-XIV - însă vedem cum cele două entități se separă în mod evident, pentru că Ucraina nu e același lucru cu Rusia. Nu există o Rusie Kieveană. Asta este o proiecție în trecut cu totul greșită, din punct de vedere istoric. Există trei popoare ale slavilor de est, și anume rușii, bielorușii și ucrainienii, așa cum există slavii din Europa Centrală - polonezi, cehi, slovaci -, și așa cum există și slavi balcanici - sârbii, croații, bosniacii, bulgarii.
Deci nu trebuie să-i confundăm pe ucraineni cu rușii. Sunt două limbi distincte, două națiuni distincte, și e foarte important să înțelegem de unde vine această separare. E vorba de consecințele ocupării acestui spațiu de către mongoli. Rusia - viitoarea Rusie (Moscovia) - s-a dezvoltat la umbra Hoardei de Aur, în timp ce partea occidentală a Ucrainei actuale s-a dezvoltat începând cu secolul XIV în orbita Lituaniei și apoi a Poloniei. Așadar, e foarte important să nu confundăm lucrurile, să înțelegem care sunt originile antice și apoi medievale, evident, ale Ucrainei și ale Rusiei de asemenea, pentru a nu cădea pradă mitologiilor întreținute de propagandă și politică.
