Cele mai mari surse de poluare în Europa. Câte persoane mor anual din această cauză
Poluarea devine din ce în ce mai problematică în Europa, fiind și cauza a sute de mii de decese. Află cât de poluat este aerul în Europa, care sunt sursele de poluare și care sunt cele mai poluante mijloace de transport.
Cei mai mulți locuitori din orașele europene se confruntă cu niveluri nesigure de poluare a aerului. Reducerea poluării pentru a respecta standardele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ar putea să împiedice peste jumătate dintre decesele premature cauzate de expunerea la particule fine în aer.
Cât de poluat este aerul în Europa
Poluarea aerului este o problemă majoră în Europa, având consecințe grave asupra sănătății, în special a copiilor și adolescenților. În ciuda faptului că emisiile de poluanți au scăzut în ultimele decenii, nivelurile de poluare a aerului rămân ridicate în multe țări europene. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, nivelurile de poluanți sunt mai mari decât cele recomandate, în special în Europa Centrală și de Est și în Italia.
Poluarea aerului provoacă anual peste 1.200 de decese premature la copiii sub 18 ani din cele 32 de țări membre ale Agenției Europene de Mediu. Deși acest număr poate părea relativ mic în raport cu populația europeană, decesele la vârste fragede reprezintă o pierdere importantă și sunt asociate cu o povară semnificativă de boli cronice în copilărie și în viața adultă.
Copiii și adolescenții sunt deosebit de vulnerabili la poluarea aerului, deoarece organele și sistemul lor imunitar sunt în dezvoltare. Aceștia se confruntă cu un risc crescut de afecțiuni respiratorii, cum ar fi astmul, infecțiile respiratorii și alergiile. Poluarea aerului poate afecta dezvoltarea plămânilor și poate contribui la nașterea prematură și la greutatea mică la naștere, având un impact negativ asupra sănătății pe termen lung.
Pentru a proteja sănătatea copiilor noștri, este necesară intensificarea măsurilor de reducere a poluării aerului la nivel european, național și local. Este important ca politicile privind calitatea aerului să se concentreze pe protejarea tuturor cetățenilor, dar în special a copiilor, care sunt cei mai expuși la efectele nocive ale poluării aerului. Îmbunătățirea calității aerului în jurul școlilor și grădinițelor și în timpul activităților în aer liber, cum ar fi naveta spre școală și sportul, poate contribui la reducerea expunerii copiilor la poluanți, scrie eea.europa.eu, site-ul oficial al Ageției Europene pentru Mediu (AEM).
Potrivit ultimelor date monitorizate de AEM, nivelurile de poluare a aerului rămân ridicate în Europa. Peste 90% din populația urbană a Uniunii Europene a fost expusă la niveluri nocive de dioxid de azot, ozon și particule fine în suspensie. Particulele fine în suspensie, în special PM2,5, sunt considerate una dintre cele mai periculoase forme de poluare a aerului, fiind asociate cu riscul crescut de accident vascular cerebral, cancer și boli respiratorii.
Conform datelor preliminare din 2022, Europa Centrală și de Est și Italia au înregistrat cele mai mari concentrații de PM2,5, datorate în principal arderii de combustibili solizi, cum ar fi cărbunele. Această situație demonstrează necesitatea unor acțiuni urgente pentru reducerea emisiilor de poluanți atmosferici și îmbunătățirea calității aerului în aceste regiuni.
În clasamentul celor mai curate orașe europene, Faro din Portugalia, Umeå și Uppsala din Suedia au obținut cele mai bune rezultate în ceea ce privește nivelurile medii de PM2,5. Aceste orașe au reușit să mențină aerul curat, ceea ce contribuie la protejarea sănătății cetățenilor lor.
Surse de poluare în Europa
JRC’s Air Quality Atlas for Europe este un document care prezintă și analizează cele mai importante surse de emisii de particule PM2.5 în 150 de orașe europene. Iată care sunt principalii factori de poluare din Europa, conform documentului respectiv:
Principalii factori poluanți identificați sunt industria (27%), agricultura (19%), transportul maritim (18%), transportul terestru (14%) și sectorul rezidențial (13%). Distribuția acestor factori variază de la un oraș la altul - în Malmo, transportul este principalul factor, în timp ce în Ljubljana, sectorul rezidențial este principalul factor.
În ceea ce privește limita acceptată de standardele Uniunii Europene pentru particulele PM2.5 (25 µg/m3 în medie anuală), aceasta este adesea îndeplinită. Cu toate acestea, când vine vorba de limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (10 µg/m3 în medie anuală), foarte puține orașe din Europa o pot menține. Depășirea limitei impuse de standardele UE afectează în mod direct sănătatea publică, crescând costurile în domeniul sănătății și afectând economia statelor.
Potrivit raportului, transportul terestru reprezintă 14% din totalul factorilor poluanți într-un oraș european. Principalele orașe și regiuni care contribuie cel mai mult la aceste statistici prin emisiile de PM2.5 sunt Malmo (39%), Brescia (28%), Parma (27%), Angers și Verona (26%), în timp ce Oviedo, Kosice, Limassol, Gijon și Lisabona contribuie cel mai puțin. Transportul maritim joacă, de asemenea, un rol important, fiind responsabil de 18% din totalul factorilor poluanți. Orașele de coastă, precum Valetta (33%), Palermo (29%), Palma de Mallorca (26%), Atena (24%) și Bari (21%), înregistrează emisii ridicate de PM2.5.
Sectorul rezidențial are, de asemenea, un impact semnificativ asupra poluării aerului, reprezentând 13% din totalul factorilor poluanți din orașe. Potrivit analizei, cele mai afectate orașe sunt cele din Europa de Est și anumite regiuni din Italia. Ljubljana (45%), Turin (41%), Sofia (40%), Zagreb (38%) și Budapesta (33%) au înregistrat cele mai mari contribuții la aceste statistici, conform raportuldegarda.ro.
Deși activitățile agricole au loc în principal în afara orașelor, emisiile lor contribuie semnificativ la concentrația de PM2.5 în multe orașe europene. Agricultura este responsabilă pentru 19% din totalul factorilor poluanți din orașe. Cele mai mari contribuții au fost înregistrate în Newcastle (34%), Wolfsburg (32%), Hannover (31%), Kiel (30%) și Bonn (40%).
Industria joacă un rol cheie în numeroase orașe, fiind responsabilă pentru 27% din totalul factorilor poluanți.
Cum arată situația în România
În cadrul raportului, au fost analizate doar două orașe din România, Iași și București. Desi România se situează relativ bine în ceea ce privește respectarea limitelor impuse de standardele UE pentru emisiile de particule PM2.5 și PM10, când vine vorba despre recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, suntem încadrați în grupul țărilor care nu pot menține o valoare apropiată de media recomandată.
În ceea ce privește principalii factori poluanți întâlniți în București, industria, sectorul rezidențial și transportul terestru ocupă primele poziții. Conform documentului, emisiile de particule PM2.5 asociate sectorului rezidențial includ emisiile provenite de la dispozitivele de încălzire casnice, cum ar fi șeminee și sobe, boilere și cuptoare de gătit și încălzit întâlnite în activitățile comerciale, instituții sau rezidențiale.
În cazul factorilor poluanți întâlniți în Iași, statisticile sunt similare cu cele din București, cu toate acestea, se întâlnește o pondere puțin mai ridicată a categoriei "altor tipuri de emisii". Aceasta poate include extragerea și distribuția combustibililor fosili, utilizarea de solvenți, alte surse de transport (feroviar, aerian), tratarea și eliminarea deșeurilor, emisiile de NOx, și așa mai departe.
Mijloacele de transport cele mai poluante
Una dintre cele mai mari probleme privind poluarea în Europa ține de mijloacele de transport. Totuși, este important să identificăm care dintre acestea sunt cele mai poluante și care sunt consecințele asupra sănătății.
Transportul aerian
Poluarea cauzată de avioane este într-adevăr alarmantă. De exemplu, un zbor de la Paris la New York contribuie la încălzirea globală echivalentul consumului de 6 kg de carne roșie. Statisticile arată că emisiile de carbon sunt în continuă creștere în Europa, Asia și America, în ciuda eforturilor organizațiilor de a promova modalități de transport mai puțin poluante.
În plus, multe avioane folosite în prezent nu respectă normele ecologice, ceea ce diminuează eforturile de control al poluării. Totuși, găsirea unor soluții rapide pentru această situație este dificilă. Transportul aerian rămâne singurul mijloc de transport care poate conecta destinații aflate la mare distanță într-un timp foarte scurt. Este necesară utilizarea surselor regenerabile de combustibil și construirea de avioane mai eficiente pentru a reduce impactul poluării pe termen lung.
Transportul auto
Transportul auto rămâne cel mai poluant mijloc de transport, în special în marile orașe europene. Mașinile diesel, care sunt încă populare, contribuie în mare măsură la poluarea aerului urban și sunt direct responsabile pentru efectul de seră și schimbările climatice. În 2018, numărul de decese premature cauzate de emisiile ilegale de dioxid de azot în Europa a fost de 71.000 pe an. Deși autoritățile și-au propus să reducă semnificativ aceste cifre îngrijorătoare până în 2025, statisticile arată că sunt încă departe de atingerea acestui obiectiv. Cu toate acestea, există câteva companii auto care respectă limitele legale de dioxid de azot, cum ar fi grupul BMW-Mini, Mazda, grupul Audi-Porsche și grupul Seat-Skoda. Printre toate tipurile de vehicule existente, camioanele sunt cele care poluează cel mai mult, având emisii de până la 26%.
Pe lângă poluarea aerului, autovehiculele contribuie și la poluarea fonică în marile orașe. Zgomotul produs de traficul intens are un impact negativ asupra sănătății, putând provoca migrene și tulburări de somn.
Transportul maritim
Situația nu este deloc favorabilă nici în ceea ce privește transportul maritim, deoarece 90% din comerțul mondial se realizează prin intermediul navelor. Acestea poluează într-atât de mult încât se estimează că, până în 2050, vor produce până la 20% din totalul emisiilor globale, din cauza combustibilului utilizat, conform reciclare-carton.ro.
Transportul feroviar
Legătura strânsă dintre mediu, sănătatea umană și trafic ne face să ne concentrăm și asupra transportului feroviar. Deși poate părea o sursă mai puțin poluantă, depozitarea și manipularea anumitor produse transportate în vagoane pot contribui la poluare. Un exemplu clar este cărbunele. De asemenea, gestionarea deșeurilor și curățarea vagoanelor pot reprezenta o altă sursă de poluare.
