Un studiu realizat în București arată că poluarea aerului scurtează viața locuitorilor cu cel puțin 4 ani. Garda de Mediu, instituția care ar trebui să combată poluarea, are la dispoziție zeci de drone performante, pe care însă nu le folosește.
Naveta zilnică între Ilfov – București și retur generează cele mai toxice momente ale zilei — în fiecare dimineață și dimineața și seară. Pentru poluarea constantă din Capitală, ne-a condamnat și Curtea Europeană de Justiție. Cu toate acestea, până acum, nu s-a schimbat nimic.
Unde este cel mai poluat aer din București
Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, a fost prezent în emisiunea PRO Verde și a dezvăluit care sunt zonele cu cea mai mare poluare din Capitală.
“Din datele pe care noi le deținem, cele mai frecvente depășiri ale valorii indicatorilor de calitate sunt în zona de Nord, Nord - Vest a Bucureștiului. Adică zonele care sunt, evident, cele mai tranzitate. Datele sunt destul de îngrijorătoare, pentru că - dacă este să ne uităm - în 2024, am avut 70 de zile cu depășire, peste media stabilită de 35 de zile. În 2025, 48 de zile și astăzi avem deja 15 zile cu depășire și suntem înainte de jumătatea anului. Trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că Bucureștiul are o problemă recurentă în ceea ce privește asigurarea unei calități a aerului corespunzătoare la nivelul orașului”, susține Andrei Corlan.
Nici la nivel național situația nu e mai bună. În 2024, stațiile de monitorizare a calității aerului au înregistrat 660 de depășiri ale limitelor legale de poluare. În 2025 — 580, iar în primele luni ale acestui an am atins deja 200 de episoade în care aerul a fost nesănătos de respirat.
De ce nu are Capitala un plan de reducere a poluării
Sursele de poluare sunt împărțite astfel:
- 58% traficul rutier,
- 27% încălzirea rezidențială, cu impact crescut în sezonul rece
- 13% industria și alte activități, de la șantiere la instalații mari de ardere
Datele deținute de autorități sunt însă vechi, din 2016.
Timp de 8 ani, strategia de reducere a poluării aerului din Capitala a fost amânată. În 2018, Consiliul Local aproba anumite măsuri. Doi ani mai târziu însă, aceeași instituție constata că planul inițial nu mai corespunde rigorilor momentului. Așa că a renunțat la el. A promis că va elabora un altul, până în vara lui 2022. Nu s-a ținut de cuvânt, și nici până azi nu avem un plan.
Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu: „În iunie 2022, s-a decalat termenul pentru noiembrie 2023. În noiembrie 2023, s-a redecalat termenul pentru 24 octombrie 2024. Chiar au fost ședințe în sensul ăsta și chiar am lansat ipoteza conform căreia, la un moment dat, probabil Comisia Europeană ne va sancționa prin infringement pentru că nu respectăm termenele pe care tot noi ni le-am asumat. Astăzi, când vorbim, nu avem încă un plan integrat de calitate a aerului. Sper ca Uniunea Europeană să ne întrebe cât mai târziu de stadiul în care ne aflăm la acest plan integrat de calitate a aerului."
În ultimii trei ani, Primăria Capitaliei a fost amendată cu 450.000 de lei, iar o dată la trei luni comisarii revin cu verificări.
O strategie pentru reducerea poluării doar în București nu rezolvă însă nimic — susține șeful Gărzii de Mediu. Poluarea vine și din Ilfov, iar cele două zone trebuie tratate ca un tot unitar.
Printre soluțiile propuse pentru reducerea poluării au fost: fluidizarea traficului, benzi unice pe marile bulevarde și încurajarea utilizării transportului public.
Arderile ilegale de cabluri: substanțe de 4.000 de ori mai nocive decât fumul de lemn
Fenomenul arderilor ilegale de deșeuri este răspândit la nivel național, însă de notorietate sunt cele din Sintești, din apropierea Capitalei. Fumul negru și toxic se îndreaptă deseori spre București, iar oamenii postează des pe rețelele de socializare imagini care arată proporțiile dezastrului.
Experți de la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele au prezentat, în Parlament, date îngrijorătoare:
- substanțele emise prin arderea cablurilor sunt de 4.000 de ori mai nocive decât cele rezultate din arderea lemnului
- poluarea din București ne scurtează viața cu cel puțin 4 ani
Cu toate acestea, autoritățile nu reușesc să oprească arderile ileage de cabluri.
Ramona Țintea: De ce continuă arderile?
Andrei Corlan: La nivelul anului trecut doar, am avut 643 de acțiuni de control, controale desfășurate pentru tot ceea ce înseamnă activitate de colectare a deșeurilor feroase, neferoase…
Ramona Țintea: La nivel național…
Andrei Corlan: La nivel național! Am întocmit 339 de sesizări penale doar pe acest subiect și am aplicat sancțiuni de 10 milioane de lei. Am sistat activitatea la 13 societăți.
În România, orice persoană fizică poate vinde orice cantitate de fier vechi sau anvelope, fără ca cineva să se întrebe de unde provine. Aproximativ 80% din anvelopele care intră în România pentru vulcanizări ajung, de fapt, în circuitul ilegal, susține comisarul Gărzii Naționale de Mediu.
Andrei Corlan: Dumneavoastră, dacă doriți să îmi vindeți mie, centrul de colectare fier, veniți cu buletinul, eu vă înregistrez buletinul pe un borderou și dumneavoastră puteți să îmi vindeți orice cantitate, că nu vă verifică nimeni.
În Sintești, de exemplu, o persoană a vândut 4.000 tone de deșeu, într-un an, pe care, evident, că nu le putea genera și nici nu le putea deține legal!
Garda de Mediu a propus modificarea legislației, însă proiectul se află deocamdată la Ministerul Mediului.
Totuși, din 2023, instituția de control poate confisca fier vechi, dacă ceva este ilegal. Andrei Corlan susține că, în 2024, la nivel național, au fost confiscate 1510 tone. Ca termen de comparație, înseamnă aproximativ 75 de camioane de mare tonaj. Dacă ne raportăm la 41 de județe, înseamnă aproape 2 camioane confiscate, pe județ, într-un an.
De ce nu folosește Garda de Mediu dronele ultraperformante cu care a fost dotată?
Proiectul dronelor cu senzori face parte dintr-o achiziție foarte scumpă a Ministerului Mediului. În total, vorbim de peste 5 milioane de euro – bani pentru drone, o platformă digitală de colectare a datelor și autolaboratoare pentru agențiile de mediu.
Dronele și platforma digitală rămân însă neutilizate.
Andrei Corlan: Cele 46 de done care au fost achiziționate de Ministerul Mediului și date în comodat Gărzii Naționale de Mediu sunt încă într-o fază de implementare a proiectului.
Ramona Țintea: Ce înseamnă asta? Le aveți fizic!
Andrei Corlan: Noi le avem fizic și urmează să le utilizăm. Numai că în momentul de față sunt într-o fază de testare, de autorizare, spre deosebire de celelalte care pot fi utilizate în mod curent.
Corlan a precizat că senzorii respectivi nu vor înlocui rețeaua de monitorizare a Agențiilor de Mediu, ci vor ajuta inspectorii să ajungă mai rapid la sursele de poluare și să documenteze mai solid sesizările penale sau actele de control.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
Articol recomandat de sport.ro
