Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, la Suceava, ce va face dacă moţiunea de cenzură introdusă de PSD şi AUR eşuează ce va face.
„În cazul în care săptămâna viitoare moţiunea trece, Guvernul rămâne în funcţie sub forma unui interimat până la validarea unui nou guvern în Parlament. Dacă moţiunea nu trece, Guvernul funcţionează în condiţii normale, adică este nevoie, în perioada următoare de consultări parlamentare aşa încât şi în această situaţie în care ne aflăm astăzi să se găsească o formulă de susţinere relativ stabilă pentru că avem priorităti care trebuie rezolvate indiferent cine este la guvernare”, a răspuns Bolojan.
Premierul a spus că pentru următoarele trei luni este foarte importantă accesarea fondurilor din PNRR, iar aici sunt două probleme.
”Prima este legată de îndeplinirea jaloanelor din PNRR. Pentru fiecare reformă (jalon) realizat putem trage nişte bani şi sunt câteva zeci de reforme care trebuie îndeplinite: unele simple dar şi unele care au nevoie de adoptare în Parlament, ca în cazul Legii de salarizare în sistemul public. Acesta este un jalon foarte important”, a punctat Bolojan.
Acesta a precizat că a doua problemă este absorbţia banilor europeni până la finalul lunii august, în condiţiile în care la nivel naţional sunt peste 20.000 de şantiere deschise.
Moţiunea de cenzură PSD-AUR a fost citită, miercuri, în plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului, de către liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu.
Dezbaterea şi votul pe moţiune vor avea loc marţea viitoare. Moţiunea de cenzură este iniţiată de 254 de deputaţi şi senatori, potrivit anunţului din plenul comun.
Cum explică Grindeanu alianța PSD cu AUR
În urmă cu aproximativ o lună de zile, Grindeanu promitea că ”PSD nu va susține niciun guvern minoritar și PSD nu face majoritate cu AUR” în Parlament.
”Vreau să fiu foarte clar. Este un demers parlamentar, este un demers care are în acest moment susținere, dincolo de culoare politică, PSD, AUR, PACE, SOS și așa mai departe. Și așa aș vrea să fie interpretat. Sunt multe lucruri care ne despart, evident, de aceea sunt și partide politice diferite, dar există un scop comun, acela de a vota această moțiune și de a dărâma Guvernul Bolojan. Acesta este un scop comun”, a spus Grindeanu.
De asemenea, liderul PSD susține că nu a încheiat niciun acord cu cei de la AUR pentru o colaborare după o eventuală adoptare a moțiunii de cenzură și demitere a Guvernului Bolojan.
Nu în ultimul rând, Grindeanu a afirmat că, dacă nu ar fi colaborat acum cu cei din AUR, ”exista riscul de anihilare reciprocă a unei moțiuni” de cenzură, în condițiile în care și partidul condus de George Simion anunțase deja că pregătește o moțiune de cenzură. Grindeanu a insistat asupra faptul că nu există ”niciun niciun fel de acord post-moțiune” cu cei din AUR și că PSD este pregătit să intre în opoziție.
În esență, moțiunea de cenzură reprezintă procedura prin care Parlamentul poate retrage încrederea acordată Guvernului. Este, practic, un vot politic major care testează existența unei majorități parlamentare funcționale. Dacă această majoritate nu mai susține Executivul, Guvernul poate fi demis.
Ce se întâmplă dacă moțiunea este adoptată
Adoptarea unei moțiuni de cenzură are consecințe directe și imediate asupra Guvernului. Potrivit Constituției, Executivul este demis automat.
În această situație, devin aplicabile prevederile articolului 110 din Constituție:
„Guvernul al cărui mandat a încetat [...] îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”
Practic, Guvernul rămâne interimar, cu atribuții limitate.
Urmează apoi consultările politice organizate de Președintele României, care are rolul de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru. Acesta trebuie să formeze o majoritate și să obțină votul de încredere al Parlamentului pentru a instala un nou Executiv.
Ce se întâmplă dacă moțiunea este respinsă
În cazul în care moțiunea nu întrunește numărul necesar de voturi, Guvernul rămâne în funcție. Mai mult, respingerea este interpretată ca o reconfirmare a majorității parlamentare.
Inițiatorii pierd, însă, dreptul de a depune o nouă moțiune în aceeași sesiune parlamentară, ceea ce reduce presiunea politică imediată asupra Guvernului.
