„PSD este în contradicție cu un profil de premier de tip Cioloș”, ar fi spus Grindeanu, potrivit surselor citate.
Liderul PSD le-ar fi transmis colegilor că partidul nu trebuie să „ducă steagul” unui astfel de guvern, pentru ca ulterior să suporte costurile politice ale deciziilor luate de Executiv.
„Nu ducem steagul, dar vom deconta tot dacă suntem doar noi în acel guvern. Omul va pleca ambasador și noi rămânem cu decontul”, ar fi afirmat Grindeanu, potrivit surselor din partid.
„Nu trebuie să fim la mâna lui Bolojan”
În discuțiile din ședință, Grindeanu ar fi criticat și rolul pe care îl are în negocierile pentru formarea noului guvern fostul premier Ilie Bolojan.
„Nu trebuie să fim la mâna lui Bolojan. Bolojan vrea să plece de la Guvern, că știe că scade în fiecare zi, dar vrea în condițiile lui. Noi nu trebuie să îi dăm această satisfacție”, ar fi spus liderul PSD, potrivit surselor citate.
În ceea ce privește varianta unui guvern de tehnocrați condus de Luca Niculescu, Grindeanu ar fi avertizat că PSD riscă să fie folosit pentru asigurarea unei majorități parlamentare fără a avea control politic real asupra Executivului.
„Omul va dori fie să aibă un guvern de tehnocrați, fie să ia PSD prizonier dacă intră singur în acest guvern. Este o capcană”, ar fi spus Grindeanu în ședință.
Liderul PSD le-ar fi cerut colegilor să analizeze înainte de orice negocieri ce își dorește efectiv Luca Niculescu și care ar fi formula care servește interesele partidului.
„Trebuie să vedem ce își dorește Luca Niculescu. Vreau să discutăm cel mai bun scenariu pentru PSD. Sigur că cel mai bine era să fiu eu nominalizat”, ar fi transmis Grindeanu.
Grindeanu ar fi condiționat, de asemenea, poziționarea PSD de direcția pe care o va urma noul premier desemnat.
„Dacă va continua pe linia Bolojan, nu avem ce să discutăm. Bolojan e scufundat acum. Nu și l-a asumat nici pe Mureșan”, ar fi afirmat președintele PSD.
Președintele Nicușor Dan l-a nominalizat premier pe diplomatul Luca Niculescu pentru a patra oară în încercarea de a forma un nou Executiv, pe fondul unei crize politice care durează de cinci luni.
Niculescu primește misiunea de a forma un nou Guvern și de a găsi în Parlament cele cel puțin 233 de voturi necesare pentru învestire.
Guvernul Bolojan a fost demis prin moţiune de cenzură pe 5 mai.
Cine este Luca Niculescu
Luca Niculescu este, din septembrie 2022, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Anterior, între 2016 și 2022, Niculescu a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Din această poziție, a reprezentat România și în relația cu organizațiile internaționale cu sediul la Paris, în special OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei.
În perioada 2019-2022, a fost președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF).
A fost jurnalist timp de 24 de ani
Înainte de cariera diplomatică, Luca Niculescu a fost jurnalist, activând între 1992 și 2016. A fost redactor-șef al postului de radio RFI România și realizator de emisiuni la mai multe televiziuni.
Specializat în principal în relații internaționale, Niculescu a avut timp de cinci ani o rubrică săptămânală în „Dilema Veche”. A fost, de asemenea, corespondent permanent în România pentru mai multe instituții media din Franța, între care France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul „Libération”.
Luca Niculescu este absolvent al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, promoția 1995. În 1996, a obținut un master în Jurnalism European la Centrul Universitar pentru Jurnalism din Strasbourg.
Născut pe 25 aprilie 1971, la București, Luca Niculescu a primit de-a lungul carierei mai multe premii și distincții.
Cinci luni fără Guvern cu puteri depline
Pe 5 mai, la mai puțin de un an de la învestitură, Cabinetul condus de premierul Ilie Bolojan, susținut de PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale, a fost demis prin moțiune de cenzură. Anterior, social-democrații părăsiseră coaliția de guvernare și inițiaseră moțiunea, adoptată de Parlament cu voturile AUR.
De atunci, au avut loc mai multe încercări de formare a unui nou Guvern.
La un an de la câștigarea mandatului de președinte, Nicușor Dan s-a consultat, pe 18 mai 2026, cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui premier. Pe 4 iunie, l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac, care și-a depus mandatul zece zile mai târziu, după ce nu a reușit să formeze o majoritate.
În aceeași zi, șeful statului l-a desemnat premier pe liberalul Adrian Veștea. Pe 22 iunie, Parlamentul a respins Guvernul propus de acesta, cu 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, din 212 voturi valabil exprimate.
A doua zi, Nicușor Dan a convocat o nouă rundă de consultări, însă nu a desemnat un candidat, varianta discutată fiind, potrivit președintelui, formarea unui guvern minoritar.
O nouă rundă de consultări a avut loc pe 17 septembrie, când Nicușor Dan l-a desemnat premier pe liberalul Siegfried Mureșan. Acesta a dus procedura constituțională până la capăt, însă programul de guvernare și lista miniștrilor au fost respinse de Parlament pe 30 septembrie.
Aflat în acea zi într-o vizită oficială în Cehia, Nicușor Dan a anunțat că va convoca o nouă rundă de consultări și că, la final, va desemna un nou candidat la funcția de premier, eliminând varianta alegerilor anticipate, posibilă în prezent din punct de vedere constituțional.
