Studiu: Sloganurile politicienilor nu îi mai mișcă pe oameni. Ce alimentează electoratul partidelor extremiste
Restricțiile impuse în pandemie au marcat alegătorii din România și i-ar putea influența la alegerile europarlamentare din acest an.
Un studiu realizat la nivel european arată că sloganurile politicienilor nu îi mai mișcă pe oameni.
Cei mai mulți se tem de război, migrație, starea economiei sau schimbările climatice și în funcție de asta pot să pună ștampila.
Alegeri 2024
07:25
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj
07:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. 46.000 de alegători au votat până sâmbătă ora 10:00
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
20:58
Marcel Ciolacu este favorit clar pentru câștigarea alegerilor pe platforma pe care s-a pariat masiv în favoarea lui Trump
În România, sociologii confirmă că au prosperat teoriile conspiraționiste care alimentează electoratul partidelor extremiste
Instituțiile europene au studiat preocupările alegătorilor și au făcut un profil al celor care vor ieși la vot în acest an. Cercetările au fost făcute în 11 state și au identificat cinci situații care au afectat viețile oamenilor și le-au provocat traume: pandemia de covid 19, încălzirea globală, criza economică, migrația și invazia rusă.
Cele 5 crize majore care au afectat alegătorii europeni:
Pandemia de Covid-19: 73,7 milioane de oameni
Criza climatică: 73,6 milioane de oameni
Criza economică globală: 70,9 milioane de oameni
Migrația: 58 milioane de oameni
Invazia rusă în Ucraina: 49 milioane de oameni, conform unui studiu realizat de Consiliul European.
La întrebarea „Care dintre următoarele probleme din ultima decadă v-au schimbat cel mai mult modul de a privi spre viitor”, românii au menționat în primul rând pandemia de covid 19, pe locul doi au pus inflația iar pe trei războiul din Ucriana.
Pandemia: 28%
Criza economică 25%
Invazia Rusiei în Ucraina: 17%
Schimbările climatice: 13%
Migrația: 3%
Nu știu: 8%
Altele: 5%, conform unui sondaj realizat de ecfr.eu.
Barbu Mateescu, sociolog: „Pentru foarte multe segmente ale societății a fost un șoc că statul nu mai putea fi ignorat sau rolul său în viața cetățenilor redus. Acest lucru a venit pe un fond un pic atipic în Europa, faptul că instituțiile nu sunt deloc privite cu încredere. Sunt categorii care depindeau de activități fizice, de sălile de gimnastică, păcanele sau frizerii. E o lume care a fost prin câteva prevederi legisltiave blocată de la a mai funcționa.”
Autorii studiului spun că temerile oamenilor vor influența atitudinea lor vis-a-vis de alegerile europene. Spre deosebire de 2019, când lupta electorală s-a purtat între populiști și eurosceptici, analiștii spun că partidele extremiste vor scinda și mai mult electoratul speculând fricile și alimentând teoriile consipirației.
Politologii susțin că și în România teme precum: avortul sau căsătoriile dintre persoanele de același sex vor putea fi speculate de partidele extremiste în încercarea de a rupe societatea și de a atrage voturi.
Cristian Pîrvulescu, analist politic: „Partidele au o viziune foarte simplistă și nu sesizează aceste lucruri, consultanții insistă doar pe temele clasice. La o prezență crescută la vot ne așteptăm ca partidele sistem să poată mobiliza, să poată să câștige. Nu ne așteptăm ca partidele de extremă sau conservatoare să devină dominante, dar depinde foarte mult de ce vor face celălalte: partidele socialiste, populare și mai ales liberalii. Se așteaptă ca cele mai mari pierderi să fie în zona liberalilor.”
Același studiu arată că, la nivel european, migrația și schimbările climatice vor fi principelele teme ale campaniei pentru europarlamentare.