CSAT a stabilit cine decide doborârea dronelor. Noi reguli pentru protejarea spațiului aerian românesc
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit joi în şedinţă, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Nicuşor Dan.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat după şedinţa CSAT, că s-a completat cadrul legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor. El a precizat că este vorba de o listă care se actualizează în funcţie de realităţi, care poate să cuprindă obiective temporare, atunci când ai preşedinţi de stat sau premieri într-un spaţiu public, într-un hotel, sau o zonă de conferinţă.
Astfel, condițiile pentru doborârea dronelor care intră în spațiul aerian național sau în apropierea obiectivelor sensibile sunt:
► În cazul dronelor, al aeronavelor cu pilot și al rachetelor, aprobarea pentru doborârea acestora va fi dată de comandantul militar al operațiunii;
► În cazul aeronavelor civile, decizia aparține ministrului Apărării.
De asemenea, în cazul obiectivelor protejate:
► MApN, MAI, Ministerul Justiției și toate instituțiile de forță își vor stabili singure obiectivele protejate;
► Fiecare instituție va defini o arie de securitate (zonă protejată) în jurul obiectivelor respective – practic o zonă de interdicție în care, dacă intră o dronă, aceasta poate fi doborâtă.
► Fiecare instituție va decide ce măsuri aplică și cum neutralizează drona
„Am venit astăzi în faţa dumneavoastră la aceste declaraţii după şedinţa Consiliului Suprem de Apărarea Ţării. Am discutat în această şedinţă două proiecte importante, două proiecte subsecvente aprobării legii 73/2025, acea lege privind intervenţia asupra aeronavelor neautorizate din spaţiu aerian al României. Proiectul de lege, vă reamintesc, a fost discutat, dezbătut, aprobat de Parlament în primăvară, a mers la Monitorul Oficial, a devenit lege în 19 mai. Apoi în iulie, la 10 zile după ce am fost numit ministru, am aprobat ordinul de ministru prin care stabileam procedurile şi linia de comandă pentru intervenţia împotriva dronelor. Astăzi am completat acest cadru legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor”, a spus ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, după şedinţa CSAT.
Ministrul Apărării a mai declarat că al proiectul stabileşte linia de comandă, cine decide în cazul necesităţii de a doborî o aeronavă care intră neautorizat în spaţiu aerian.
„Avem cazul dronelor, aeronavele fără pilot, unde am stabilit prin ordinul de ministru, detaliat, linia de comandă, cine ce face şi cum face, de la început, din 4 iulie, avem aeronave cu pilot, care pot fi militare şi în cazul dronelor decizia este la comandantul misiunii, comandantul militar al operaţiunii. Avem aeronave cu pilot militare şi civile. În cazul celor militare, din nou, decizia şi toată procedura este coordonată şi derulată de comandantul misiunii în conformitate cu toate regulile NATO de interceptare a aeronavelor militare şi am văzut un caz recent chiar în Estonia. Sunt nişte paşi graduali şi folosirea armamentului şi distrugerea unui avion este ultima măsură, o măsură de ultimă instanţă, dacă toţi ceilalţi paşi sunt ignoraţi şi aeronava nu se identifică şi nu părăseşte spaţiul aerian al României. Şi e vorba de aeronave cu pilot civile, caz în care decizia de doborâre este la ministru, ca şi până acum”, a spus ministrul.
Nicușor Dan a convocat CSAT după ce o dronă a invadat spațiul aerian românesc
Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost convocată, joi, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi a şedinţei s-a aflat stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecţie contra ameninţărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord şi a persoanelor care au dreptul de a ordona sau de a aproba executarea unor măsuri împotriva aeronavelor şi a vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional.
Administraţia Prezidenţială a anunţat că pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecţie contra ameninţărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord şi a cerinţelor tehnice generale ale echipamentelor şi sistemelor tehnice pentru implementarea măsurilor de protecţie şi stabilirea persoanelor care au dreptul de a ordona sau de a aproba executarea unor măsuri împotriva aeronavelor şi a vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional şi pentru stabilirea procedurii de informare cu privire la unele măsuri întreprinse pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a dat asigurări că România are „toate procedurile şi toate capabilităţile” de a reacţiona în situaţia în care avioane ruseşti cu pilot ar intra în spaţiul aerian al ţării şi s-a refertit şi la procedurile în cazul dronelor.
„Noi suntem în legătură cu aliaţii NATO, avem ceea ce se cheamă early warnings, le vedem venind spre noi din timp. Au fost cazuri în care (avioanele ruseşti – n.r.) au muşcat, cum se zice, din Flight Information Region, o regiune peste Marea Neagră care e controlată de la Bucureşti şi mai trece câte unul în fugă pe acolo, au mai fost cazuri, însă nu au fost ameninţări directe. Există aceste proceduri de interceptare, avem avioane care sunt pregătite tot timpul, 24 din 24, cu armament şi cu piloţi, să se ridice de la sol, se şi ridică de la sol când este nevoie, fie în cazul avioanelor, fie în cazul dronelor. Deci avem toate procedurile şi toate capabilităţile la locul lor. (Avioanele care intră în spaţiul aerian românesc – n.r. ) vor fi interceptate, adică vor veni avioane lângă ele, vor stabili un contact radio, le va spune să se întoarcă, dacă nu se întorc există paşii militari şi se ajunge, ultima instanţă este doborârea lor”, a declarat Ionuţ Moşteanu.
Moşteanu a explicat că ministrul Apărării este cel care dă aprobarea de principiu cu privire la modul de acţiune, iar în cazul dronelor responsabilitatea aparţine comandantului de operaţiune, potrivit News.ro.
Cazul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian național
Două aeronave de luptă F16 din Baza 86 Aeriană Feteşti au decolat, în 13 septembrie, pentru monitorizarea situatiei aeriene la graniţa cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene ruseşti asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre şi după ce Forţele Aeriene au interceptat o dronă în spaţiul aerian naţional. Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a precizat atunci că este vorba despre „o dronă rusească” şi afirmă că România „îşi apără spaţiul aerian” şi „rămâne vigilentă în faţa agresiunii ruseşti”.
„Forţele Aeriene Române au interceptat astăzi, 13 septembrie, o dronă rusească intrată în spaţiul aerian naţional. Două aeronave F-16 au fost ridicate de urgenţă din Baza 86 Feteşti şi au urmărit drona până la dispariţia acesteia de pe radar, în zona Chilia Veche. Situaţia a fost monitorizată permanent, iar populaţia nu a fost în pericol. Misiunea este în desfăşurare şi revenim cu detalii. România îşi apără spaţiul aerian şi rămâne vigilentă în faţa agresiunii ruseşti”, afirma ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit lui Moşteanu, piloţii „au avut autorizarea să doboare drona”, însă atunci când au avut „contact direct au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul”.
„E o decizie de profesionalism şi responsabilitate”, a punctat Moşteanu. Ministrul a precizat că aprobarea doborârii dronelor „este dată de comandantul militar al operaţiunii”.
„Azi am analizat raportul complet al misiunii de aseară şi am discutat cu colegii implicaţi, chiar şi cu pilotul care a condus formaţia de F-16. Piloţii au avut autorizarea să doboare drona, însă în momentele în care au avut contact direct au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul. E o decizie de profesionalism şi responsabilitate”, a explicat atunci ministrul Apărării pe Facebook.
Acesta a spus că vrea să mai clarifice o dată cadrul legal, în condiţiile existenţei multor „fake-news-uri”, precizând că pe 4 iulie, la 10 zile după ce a devenit ministru, a semnat ordinul prin care a stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operaţiunii.
„România condamnă ferm aceste provocări venite din partea Rusiei şi rămâne în coordonare permanentă cu aliaţii NATO. Armata Română îşi va continua planurile de pregătire şi de înzestrare, iar iniţiativa Eastern Sentry anunţată vineri de Secretarul General NATO, Mark Rutte, va duce la creşterea capacităţilor de apărare şi descurajare pe flancul estic”, a mai spus Moşteanu.
Răspunsul Ambasadei Rusiei de la București
Ambasada Rusiei în România a susţinut că incidentul este „o provocare intenţionată a regimului de la Kiev”, care „încearcă disperat să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federaţiei Ruse.
„Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spaţiul aerian al ţării şi s-a grăbit să anunţe că ar fi vorba de o dronă rusească”, afirma Ambasada Rusiei în România.
În legătură cu convocarea ambasadorului Rusiei la MAE, Ambasada Rusiei preciza că protestul părţii române, care l-a convocat la MAE pe ambasadorul rus la Bucureşti, „a fost respins ca fiind nefondat şi nejustificat”, având în vedere „lipsa unei confirmări obiective a provenienţei ruseşti a aparatului zburător”.
